Autocompatimirea

O cale prin care ajungem sa ne deprimam este autocompatimirea. Este o practica foarte raspandita, in ciuda faptului ca ne jenam sa o admitem.

Lumea in care traim este uneori nemiloasa, adeseori plina de vicii si aproape intotdeauna nedreapta. Un criminal se poate plimba in libertate, in timp ce un om care a furat o paine sa-si potoleasca foamea este trimis la inchisoare.

In clipa in care incepi sa te autocompatimesti cat de cat, trebuie sa ai in vedere ca de acum inainte viata ta va fi mult mai grea. Autocompatimirea este contraproductiva. Te blocheaza. Iti fura energia pe care ai putea-o indrepta catre pararea nedreptatilor lumii. Un rezultat specific al autocompatimirii este ca cei alaturi de care traiesti isi vor pierde rabdarea, lasandu-te sa te „dadacesti” singur.

Mult mai bine este sa actionam cu toate fortele pentru a schimba evenimentele nefavorabile, iar daca nu este posibil, sa le acceptam in felul nostru personal. Biruindu-ne autocompatimirea ne situam pe o pozitie excelenta pentru a face fata frustrarilor, punand astfel in practica toleranta fara resentimente.