Stresul post-traumatic

Va descriu aici gandurile si sentimentele a doua persoane care au experimentat incidente traumatice.

“Ma simt ingrozitor, foarte obosit si iritat”. Eu nu sunt asa in mod normal. Am avut un accident de masina acum 6 luni,si chiar daca au trecut atatea luni inca nu ma simt in siguranta sa merg din nou cu masina, si evit sa merg cu masina. Imi tot revin in minte imagini din timpul accidentului, iar noaptea am cosmaruri cu scene de cum s-a intamplat accidentul…Ma simt epuizat.”

“ Toata viata mea s-a schimbat, ma tot gandesc de ce noi? Ma simt vinovata gandindu-ma ca as fi putut sa fac mai mult ca sa-mi salvez prietenul care a murit in incendiu. Retraiesc experienta tot timpul si ma tot gandesc “daca as fi facut asta, daca as fi facut p-astalalta”;
ma simt deprimata, nu ma pot gandi la viitor, ma gandesc ca as fi putut muri, ma simt neputincioasa.”

Daca ai suferit chiar tu o experienta traumatica ai putea avea ganduri si emotii similare.

Mi-am propus sa te ajut sa intelegi aceste reactii si sa-ti ofer cateva sugestii practice pentru a te ajuta sa faci fata.

Ce este un eveniment traumatic?

Un eveniment traumatic poate fi orice eveniment neobisnuit, care survine neasteptat si este profund dureros pentru individ.
Multe evenimente pot avea un astfel de impact, poate fi vorba de accident, incendiu, jaf, furt, atac la persoana sau a fi martor la un eveniment traumatic cum ar fi moartea.
Poate fi de asemenea vorba despre o calamitate majora care implica foarte multi oameni.

Cum reactioneaza individul dupa un eveniment traumatic?

In general, persoanele reactioneaza specific uneia dintre cele trei situatii:
• Reexperimenteaza trauma la nivel de imagini (in mintea lor)
• Evita lucrurile asociate sau legate de trauma
• Simt multa tensiune, iritabilitate, angoasa, anxietate, depresie

Reexperimenteaza trauma in mintea lor

Apar repetitiv imagini din timpul traumei sub forma de “flashback-uri”.
Au cosmaruri legate de trauma suferita sau vise cu alte situatii care-i inspaimanta.
Simt ca si cum evenimentul se intampla din nou , simt senzatii puternice de retraire a traumei.
Atunci cand se confrunta cu situatii care le reamintesc de trauma suferita pot avea reactii fizice (de exemplu palpitatii, ameteli, tristete intensa)

Evita lucrurile asociate sau legate de trauma

Evita conversatiile care le reamintesc de eveniment.
Evita activitatile , locurile sau oamenii care le reamintesc de evenimentul traumatic.
Nu-si pot aminti anumite lucruri legate de eveniment.
Isi pierd interesul pentru viata, se simt separati, se autoizoleaza.
Simt ca nu mai au un viitor normal ca si cum traiesc viata altcuiva.

Simt multa tensiune, iritabilitate, angoasa, anxietate

Persoanele care experimenteaza suferinta pierderii cuiva drag sunt coplesite de sentimente de furie, irascibilitate, lipsa concentrarii, insomnii, sentimente de incordare (se simt alertati tot timpul).

Reactiile stresului posttraumatic ne pot afecta modul de simtire, modul de gandire, modul in care functioneaza corpul nostru si ne influenteaza comportamentul.

Poate te ajuta sa intelegi ce se intampla la nivel emotional, corporal si mental, bifand dintre simptomele pe care le experimentezi cu regularitate:

Emotional (cum te simti) :
– anxios,
– nervos,
– ingrijorat,
– inspaimantat
– ti-e teama ca ceva ingrozitor urmeaza sa se intample
– tensionat,
– disperat, fara solutii
– senzatie de irealitate
– singuratate,
– tulburat emotional
– sentiment de instrainare
– dispozitie depresiva

Ce se intampla cu corpul tau?
– palpitatii
– durere in piept, senzatie de greutate in piept
– tensiune musculara
– oboseala, epuizare
– ameteala
– panica, teama
– deprimare, apatie
– furie
– plans facil
– insomnii, cosmaruri
– frica, te sperii usor

Cognitiv (ce gandesti) :
– ingrijorare
– lipsa de concentrare
– flashbackuri (ganduri care tot revin in minte)
– invinovatire
– te gandesti ca se va intampla din nou
– incapacitate de a lua decizii
– regret
– rusine
– amaraciune
– nervos, agitat
– agitatie mentala (foarte multe ganduri)

Somatic (senzatii provocate de emotii si ganduri) :
– transpiratie
– greata
– valuri de caldura
– lesin
– senzatie de “apasare” in regiunea stomacului
– tulburari digestive, disconfort stomacal

Comportamental (ce faci) :
– nu poti sta intr-un loc cateva minute, nut e poti relaxa
– mentii un ritm alert
– eviti lucrurile care-ti reamintesc de trauma
– eviti oamenii
– eviti sa fii singur
– te indepartezi de cei apropiati ( strici relatiile)
– bei/fumezi mult
– depinzi de ceilalti prea mult

Ganduri comune, obisnuite in aceste situatii:

“ A fost vina mea”
“Simt ca cedez”
“Voi avea un atac de cord”
“Simt ca nu mai am control”
“Nu pot face fata”
“Voi lesina”
“De ce a trebuit sa se intample?”
“Nu mai vad ce rost mai are…”

De ce reactionam atat de puternic la trauma?

Din punct de vedere emotional, trauma are un impact foarte puternic din mai multe motive. In primul rand credintele pe care le avem despre viata, si anume ca viata este destul de sigura si securizanta ( ma refer aici la sensul in care vrem sa credem ca lucrurile nu se schimba, vrem sa credem ca lucrurile sunt permanente),ca viata pentru noi are o anumita forma, insemnatate, scop. Daca aceasta imagine pe care ne-am facut-o despre noi, despre lume si viata, este spulberata, atunci cand se instaleaza o stare de criza vom reactiona in functie de convingerile noastre, in functie de valorile noastre, in functie de normele si regulile in care credem.
In al doilea rand, trauma de obicei apare pe neasteptate si fara sa ne avertizeze. Nu avem timp sa ne adaptam acestei noi experiente. Ar putea fi ceva ce n-am mai experimentat pana acum si atunci ne confruntam cu situatia in care nu stim ce sa facem si cum sa ne comportam.
Poate ai simtit ca viata iti este amenintata, poate cineva drag tie a murit, si atunci esti in stare de soc. In fata acestui pericol, mintea noastra reactioneaza cu starea de “soc”, ca o forma naturala de autoaparare pentru a” te asigura” ca nu se va mai intampla din nou.
Asa apar si se mentin reactiile socului posttraumatic descrise mai sus.

Ce pot sa fac sa inving suferinta?

Lasati ca lucrurile sa capete sens

Este foarte important sa intelegem ca reactiile pe care le experimentam sunt normale, ele nu sunt semne de slabiciune sau renuntare.
Urmatoarele sugestii te pot ajuta sa faci fata reactiilor socului posttraumatic.

Incearca si gaseste pe cat poti informatii despre ce s-a intamplat. Aceasta iti va permite sa iti formezi o imagine despre realitatea intamplarii si sa intelegi mult mai clar cum s-a petrecut evenimentul. Aceasta te poate ajuta in vindecarea ta.
Daca au fost si altii implicati, vorbeste cu ei si intreaba-i despre cum vad ei lucrurile. Alte victime, cei care v-au acordat ajutor sau trecatorii care se aflau acolo in acel moment, pot fi persoane care sa te poata ajuta sa obtii o perspectiva mai larga despre ce s-a intamplat.

Unii oameni aleg sa vorbeasca cu un prieten, cu membrii familiei sau cu partenerul, altii cauta un psiholog care sa le ofere consultanta psihologica. Alte persoane au gasit util sa isi scrie ca intr-un jurnal gandurile despre experienta pe care au trait-o.

Incercati sa petreceti cateva minute gandindu-va la solutiile pe care le-ati putea gasi, astfel incat sa puteti da un sens cu privire la ce vi s-a intamplat.

Flashback-urile si cosmarurile

Cei mai multi oameni tind sa doseasca experienta traumatica in sine (isi ascund emotiile, gandurile, ca si cum ele n-ar exista) incercand sa nu se gandeasca la evenimentul in sine. Desi pare normal sa se intample asa, nu ii ajuta intotdeauna sa-si depaseasca suferinta.
Gandurile intruzive, flashback-urile repetitive, cosmarurile, insomniile vor continua sa apara. Una dintre cele mai bune abordari pentru a reduce flashback-urile si cosmarurile este sa-ti faci timp in fiecare zi pentru a revizui, a cerceta si a “trece peste” neplacutele imagini din minte. Multe persoane au realizat ca daca isi ofera un timp de 20 de minute in care sa stea calmi si sa se gandeasca, sa vorbeasca sau sa scrie intr-un jurnal despre evenimentul traumatic pe care l-au traversat, vor observa ca atat cosmarurile si flashback-urile vor scadea in intensitate si vor aparea din ce in ce mai rar.
Acest proces iti permite sa-ti redobandesti controlul asupra propriilor ganduri, decat sa te acapareze si mai tare si sa te lasi purtat de ele pana la deznadejde.
Incearca si adu-ti aminte sa dai importanta lucrurilor pozitive, partilor pozitive care exista in situatia actuala de viata dincolo de durerea traumatica prin care treci.

Incearca urmatoarele abordari:
– noteaza-ti detalii despre flashback-uri sau cosmarurile pe care le ai
– gaseste-ti un timp peste zi in care sa stai si sa te gandesti la ceea ce s-a intamplat. Aceasta ar trebui sa fie intr-un mediu linistit, care sa-ti ofere siguranta
– gaseste cateva lucruri pozitive in situatia actuala ( de exemplu, “am supravietuit si sunt aici”, “am prieteni buni care ma sprijina”)

Depasirea furiei, iritabilitatii, tensiunii

Furia , tensiunea interioara, iritabilitatea sunt reactii obisnuite in stresul posttraumatic.
Este foarte posibil sa va confruntati cu simptome fizice ca respiratia greoaie, palpitatii ale inimii, ameteli, tensiune musculara.
Folositi metode eficiente pentru a reduce simptomele fizice mentionate.
Cea mai eficienta metoda este de a stopa din pripa cand observati ca aceste simptome sunt gata sa apara. Recunoaste-ti din timp semnele ce va anunta ca se instaleaza o incordare interioara. Simpla constientizare a acestui lucru va face ca simptomul sa fie de foarte scurta durata si cu o intensitate redusa.
O data recunoscute din timp semnele aparitiei simptomelor, preveniti anxietatea. Tot pentru aceasta sunt foarte folositoare tehnicile de relaxare practicate cu regularitate.
Altii se pot relaxa practicand exercitii fizice, sau meditatia, ascultand muzica de relaxare, citind dintr-o carte ( insa nu ziare, presa, can-can-uri).

Relaxare musculara

Intai, cititi instructiunile, le invatati si apoi le aplicati. Alegeti-va un loc linistit, confortabil, unde san u fiti deranjati. Alegeti perioada zilei in care va simtiti cel mai relaxat (exemplu: dimineata, dupaamiaza). Cautati sa va asezati intr-o pozitie confortabila (intinsi sau in sezut cu spatele drept), inchideti ochii.
Fiti atenti la respiratie pentru cateva minute, respirati linistit si calm, inspirati si expirati, va puteti spune in minte cuvintele “calm”, “relaxat”in timp ce inspirati si expirati.
Acest exercitiu va v-a relaxa fiecare grupa de muschi in parte.
Incepeti cu mainile, strangeti pumnul, apoi relaxati-l. Simtiti tensiunea care se produce in muschi in timp ce strangeti pumnul. Observati aceasta tensiune pentru cateva secunde, apoi relaxati pumnul. Este posibil sa simtiti furnicaturi sau usoare intepaturi, este bine, aceasta inseamna ca relaxarea incepe sa se manifeste.
Faceti acelasi lucru si cu cealalta mana.
De fiecare data cand relaxati o parte a corpului, cand relaxati o grupa de muschi, ganditi-va cum se simte corpul, cum se simt muschii cand sunt relaxati. Nu incercati sa relaxati automat, ci lasati, dati drumul tensiunii sa se scurga. Permite-ti muschilor sa se relaxeze atata cat puteti. Ganditi-va la diferenta care exista atunci cand muschii sunt relaxati fata de atunci cand muschii sunt incordati. Acu procedeaza in acelasi fel cu ceilalti muschi ai corpului ( fata, ceafa, umerii, spatele, abdomenul, toracele, picioarele, talpile picioarelor).
De fiecare data incordeaza muschiul si apoi lasa-l sa se relaxeze.

Poate ti se va parea de folos sa rogi un prieten sa iti citeasca instructiunile (asa cum sunt scrise aici). Nut e forta, lasa sa se intample.

Ca sa ai cele mai bune rezultate, relaxarea trebuie sa :
– o practici zilnic
– foloseste relaxarea in diferite activitati de peste zi (ia-ti o pauza de cateva minute si fa exercitiul de relaxare)
– invata sa te relaxezi fara a-ti mai incorda muschii 9prin practica vei dobandi aceasta de la sine)
– insuseste-ti relaxarea ca practica obisnuita stilului tau de viata

Trebuie sa stii ca tehnica relaxarii este o deprindere care prin experienta practicarii ti-o vei insusi si ca orice alta deprindere iti ia timp sa o inveti.
Poti sa-ti notezi pe o scala de la 1-10 cat de anxios erai inainte si dupa relaxare.

Respiratia

Cand va simtiti anxiosi, agitati, iritati, furiosi, nervosi veti observa ca respiratia devine accelerata, ritmul ei fiind modificat decat in mod obisnuit. Aceasta inseamna ca se produc schimbari la nivelul respiratiei noastre in functie de stare nostra. Puteti experimenta senzatia de sufocare “nu imi ajunge aerul” sau puteti incepe sa respirati foarte repede. Efectul este ca va veti simti ametit si mai anxios decat inainte.
Atunci cand ti se intampla asta, controleaza-ti respiratia, adica respira mai rar, mai calm si imediat vei recapata respiratia normala. Dureaza aroximativ 3 minute pana respiratia revine la normal.

Activitati distractive

Daca iti indepartezi gandurile de la simptome, daca iti concentrezi atentia pe altceva, cei observa ca adesea simptomele dispar. Incearca sa te uiti in jurul tau. Studiaza lucrurile in detaliu (acorda-le atentie), vezi ce fel de pantofi poarta lumea, ce conversatii au loc in jurul tau. Desigur, acestea sunt tehnici de distragere a atentiei de la simptomele care deja s-au instalat si se manifesta puternic; aceasta functioneaza pe termen scurt, atat cat sa stopezi pe moment anxietatea, insa ca sa existe efecte pe termen lung este necesar sa identifici cauza care face sa apara si sa se manifeste aceasta anxietate.

Exercitiile de relaxare, exercitiile de respiratie si tehnicile de distragere pot sa va ajute pentru reducerea anxietatii si este foarte important sa realizati ca anxietatea se poate trata.

Aceste tehnici va pot ajuta sa reduceti disconfortul, insa va sfatuiesc sa mergeti la cateva sedinte de terapie pentru a identifica cauza sau cauzele care provoaca si mentin anxietatea, pentru ca altfel anxietatea se va reactiva cu tot cu simptome ori de cate ori cauza care sta la baza aparitiei ei va fi activate.

Distribuie acest articol

Munca excesiva provoaca efecte negative pentru sanatate

Sub aspect psihologic, munca excesiva ( 11 ore si peste 11 ore pe zi) deplaseaza centrul de preocupare si de interes din zona subiectica intr-o zona obiectiva a lucrurilor. Omul nu se mai intereseaza atunci de lumea lui interioara, nu se mai retrage in interior, nu mai acorda atentie observarii de sine, ci este preocupat de fapte, de lucruri. Munca a devenit o activitate de exteriorizare, prin care omul nu se realizeaza, ci realizeaza.

Munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult cu atat te transformi intr-un automat, intr-un robot. Aproape ca dispare timpul sa-ti pui intrebari despre tine, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, persoanei iubite, adica ceea ce ne defineste ca fiinte umane.
Persoanele care au un program de lucru de cel putin 11 ore pe zi, au un risc mai mare de a dezvolta depresie decat cei care lucreaza in medie 7-8 ore pe zi.

Munca excesiva influenteaza sanatatea unei persoane atat la nivel fizic ( crestere in greutate, probleme cardiovasculare serioase, diabet, hipertensiune arteriala, probleme ale pielii), cat si la nivel mental (depresie, probleme de memorie, demente senile, iritabilitate, modificari de dispozitie, probleme de concentrare si atentie, performante cognitive scazute).

Orele indelungate de lucru pot duce la scurtarea timpului pentru ingrijire personala, pentru a va bucura impreuna cu cei dragi, pentru a face exercitii fizice sau a manca sanatos.

Creierul este afectat cu efecte de declin mental sau chiar semne ale dementei precoce, iar performantele cognitive scad.

Somnul este de asemenea afectat, deoarece obisnuim corpul intr-o permanenta stare de agitatie peste zi rezolvand foarte multe sarcini, astfel incat starea de agitatie interioara se mentine pana tarziu in noapte, ea impiedicandu-ne sa adormim; iar daca reusim sa adormim, calitatea somnului este nesatisfacatoare ca si cum n-am fi dormit, iar a doua zi o luam de la capat.

Este important sa pastrati acelasi interval de somn si in timpul saptamanii dar si in weekend, pe cat se poate, adica sa nu modificati ora de culcare-trezire cu mai mult de 1-2 ore. Incercati sa dormiti 8-9 ore pe noapte.

Acordati timp si pentru relaxare!

Relaxare inseamna recreere, plimbari in aer liber, practicarea exercitiilor fizice, meditatia, contemplarea. A te relaxa nu inseamna a sta in fotoliu la televizor sau a sta „degeaba” fara implicarea vreunui efort fizic. Nu inseamna ca daca stam ne si relaxam, iar daca facem o ora de sport de exemplu ne obosim, ci aportul de pace interioara pe care il aduce activitatea noastra (fie ea de repaus – stam, fie ea activa, de miscare) ne indica daca suntem relaxati sau nu in ceea ce facem, daca corpul si mintea noastra sunt relaxate.

Distribuie acest articol

Panica si atacul de panica

Este necesar inca de la inceput sa facem diferenta intre panica si atac de panica, fiindca panica si atacul de panica nu sunt unul si acelasi lucru.

Panica este provocata de anumite evenimente socante cum ar fi un accident, un incendiu, etc. Panica o experimentam atunci cand suntem pusi in pericol datorita unui eveniment neasteptat sau surprinzator.

Atacul de panica se petrece fara un stimul extern sau un eveniment declansator, el pregatindu-si terenul cu mai mult timp inainte sa apara ( cateva luni pana la un an sau poate mai multi ani).

Persoana experimenteaza de-a lungul timpului anxietate in diferite evenimente din viata sa ( sustinere de examene, schimbarea statutului – casatorie sau divort, nasterea unui copil, pierderea unui loc de munca, etc). Aceste evenimente implica un nivel de anxietate (de agitatie interioara, de neliniste, de tensiune interioara) si stres (constrangere, solicitare, forta, incordare), persoana fiind nevoita sa se readapteze, sa se reintegreze in functie de schimbarile survenite. Cand nivelul de stres este crescut si acesta se mentine un timp indelungat, apar si starile de anxietate, iar persoana resimte acut incordare, tensiune, neliniste, agitatie. Organismul fiind deja incordat atat la nivel fiziologic, corporal ( palpitatii, transpiratii abundente, senzatie de nod in gat, ameteli) cat si la nivel psihic, mental (gandire,ganduri), atacul de panica are terenul propice sa-si faca aparitia.

Atacul de panica apare astfel ca o intensificare brusca a anxietatii acompaniata de cel putin 4 pana la 10 simptome somatice si/sau psihice:

• Batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
• Dificultati in respiratie (dispnee)- respiratii rapide (hiperventilatie)
• Senzatie de sufocare
• Ameteli
• Senzatie de nod in gat
• Transpiratii abundente
• Tremor
• Frisoane sau valuri de caldura
• Greata sau deranjament abdominal
• Frica de moarte sau teama de a suferi un atac de cord
• Frica de pierderea controlului sau de a innebuni
• Sentimente de irealitate sau de depersonalizare

In mod obisnuit, atacul de panica dureaza de la 5 la 20 minute, intensitatea maxima dureaza in jur de 10 minute. Toate simptomele atat fizice cat si psihice dispar in jumatate de ora sau o ora.

Ceea ce caracterizeaza fundamental atacul de panica la nivelul gandirii si la nivel afectiv este starea de frica puternica, fara o baza reala si care, atrage dupa sine o serie intreaga de ganduri irationale si emotii puternice.

La nivelul gandirii : “daca mor”, “o sa innebunesc”, “imi pierd mintile”, “imi pierd controlul”, “sunt bolnav”, “sunt bolnava”, “o sa fac rau cuiva sau mie”.

La nivelul afectiv se resimt stari de : frica, spaima, infricosare, disperare, epuizare, neputinta.

Atacul de panica nu este o boala, ci un simptom. Atacul de panica este efectul stilului de viata pe cate il avem – cum gandim, cum ne comportam, care sunt faptele si actiunile noastre, cum ne hranim. Este foarte important pentru vindecarea noastra sa gasim cauza care a dus la acest efect si anume producerea atacului de panica.

Atacul de panica se manifesta ca un semnal de alarma, subconstientul incercand sa avertizeze persoana ca nu mai face fata stresului, singuratatii, problemelor familiale sau altor dificultati sau greutati ale vietii.

Sub aspect psihologic, atacul de panica este exprimarea temerii de moarte, de pierdere, de separare, de abandon. Aceste frici se afla inauntrul nostru si se manifesta sub forma conflictelor pe care le avem cu noi insine dar si cu ceilalti, sub forma tensiunilor interioare si apar intr-un moment al vietii cand cer sa fie rezolvate, iar apoi integrate la nivel constient in structura noastra de personalitate pentru a inlocui comportamentul vechi cu unul nou, sanatos, benefic noua.
De ce apar, de unde vin aceste probleme si cum putem rezolva aceste probleme sunt intrebari al caror raspuns il putem afla doar daca ne angajam cu responsabilitate intr-un proces de introspectie personala, meditand la interiorul nostru, observand propria noastra constiinta.

Fiecare va gasi propriile lui raspunsuri in stransa legatura cu experienta de viata personala. Chiar daca manifestarea simptomatica este asemanatoare mai multor persoane, cauza care le declanseaza este individuala, personala, in stransa legatura cu istoria de viata a individului si experienta sa de viata.

Pentru cei ce nu pot realiza singuri acest parcurs, psihoterapeutul ii poate insoti pe aceasta cale, oferind indrumare, intelegere, acceptare, siguranta, suport afectiv. Iar de cele mai multe ori este mai usor atunci cand suntem ajutati.

Una dintre cele mai utile psihoterapii este psihoterapia cognitiv-comportamentala care consta in modificarea tiparului de gandire si comportament (cea mai eficienta terapie pentru tulburarile de panica).

Cum putem interveni daca alegem sa nu mergem la psiholog?

– exercitii de respiratie (respiratia abdominala)
– exercitii de relaxare
– exercitii de relaxare musculara
– activitati de relaxare psihica (pentru relaxarea mintii) care scad tensiunea nervoasa
– vizualizarea ( imagini proiectate in minte; se folosesc exercitii simple pentru relaxare)
– meditatia (aceasta regleaza respiratia)
– efectuarea exercitiilor fizice (acestea imbunatatesc respiratia)

Aceste exercitii trebuie invatate si practicate zilnic cel putin 8 saptamani pentru a da rezultate trainice. Apoi trebuie continuate la intervale regulate pentru mentinerea echilibrului castigat in tot acest timp. Altfel, uitand sa facem exercitiile de respiratie, exercitiile de relaxare, se va instala din nou stresul care ne va provoca neplaceri, dificultati, disconfort. Adoptand ca stil de viata practicarea exercitiilor de respiratie si de relaxare, dobandim intelepciunea, maturitatea si claritatea in luarea deciziilor si rezolvarea de probleme.

Distribuie acest articol

Migrena – Informatii pentru pacienti

Ce este migrena ?

Migrena este tipul de durere de cap cel mai frecvent intalnita, care afecteaza calitatea vietii. In general, durerea este resimtita pe o jumatate a capului si este insotita de un caracter pulsatil si de alte manifestari ca: sensibilitate la lumina sau zgomot, greata. Migrena apare de obicei in intervalul de varsta cuprins intre 25 si 55 de ani, iar femeile sunt cel mai frecvent afectate. In unele situatii, migrena apare ca o afectiune incapacitanta si poate fi insotita de performante scazute in munca, absenteism si poate duce la o deteriorare a vietii cotidiene. Din fericire, migrena poate fi tinuta sub control cu succes prin tratament adecvat.

Cum apare migrena dureroasa ?

Mecanismul si cauzele migrenei nu au fost descoperite in totalitate. In general, se considera ca in timpul migrenei, creierul sufera modificari temporare in functionarea neuronilor (celulele sistemului nervos), care se presupune ca ar activa o serie de procese care intr-un final conduc la aparitia durerii. Unul dintre cei mai importanti facori care conduc la aceasta afectiune este ereditatea: mai mult de 50% din pacientii care sufera de migrena au aceasta afectiune in istoricul medical al familiei.

Care sunt caracteristicile migrenei ?

Cu cateva ore inaintea instalarii unui atac migrenos, pot aparea manifestari nespecifice precum incapacitatea de a se odihni, oboseala, anxietate, cascat indelungat, pofta de mancare neobisnuita etc. Mai tarziu apare si durerea, afectand de cele mai multe ori numai o parte a capului ( durere unilaterala), putand totusi fi si bilaterala. Durerea pesista intre 4 si 72 de ore, este pulsatila si este insotita de sensibilitate la lumina sau zgomot, greata si varsaturi. Intensitatea durerii creste de la moderat la sever si se acutizeaza in cazul efortului fizic, afectand astfel activitatile cotidiene.

In mod normal, pacientul care sufera de migrena va incerca sa se odihneasca intr-un mediu linistit si intunecat in dorinta de a invinge atacul migrenos. Durerea poate fi precedata sau insotita de un numar de manifestari tipice cunoscute si sub numele de aura.

Dupa disparitia durerii, printre simptomele comune se pot enumera oboseala, iritabilitatea, dificultatea de concentrare, senzatia de slabiciune si pierderea apetitului.

Care sunt factorii declansatori ai migrenei ?

Cei care sufera de migrene raporteaza durerea ca aparand deseori dupa consumul unui anumit aliment sau dupa un somn scurt. Acest fapt sugereaza ca factorii declansatori ai migrenei sunt comuni mai multor pacienti. Cel mai comun factor declansator este consumul de alcool si alimente precum ciocolata, branza sau conservantii chimici.

Printre alti factori declansatori enumeram : stresul, oboseala, tulburari ale somnului, perioade lungi de post, modificari meteorologice, anumite mirosuri, anumite medicamente, etc. Este important sa identificam acesti factori pentru a stabili o schema de tratament corecta.

Cum poate fi tratata migrena ?

Migrena este o afectiune care influenteaza calitatea vietii. Insa, cu un tratament corespunzator, migrena poate fi tinuta sub control.

Tratamentul migrenei poate fi atat medicamentos, cat si non-medicamentos. Tratamentul non-medicamentos presupune identificarea factorilor declansatori si evitarea acestora in viata cotidiana pe cat este cu putinta, iar prin psihoterapie puteti invata strategii benefice pentru a face fata dispozitiei anxioase si durerilor produse de migrena. In tratarea acestei afectiuni va recomand psihoterapie (psihoterapie integrativa, psihoterapie cognitiv- comportamentala, psihoterapie ericksoniana, psihoterapie psihodinamica, alte forme de psihoterapie), acupunctura si presopunctura, aromaterapie, tratamente alternative. Recomandarile includ : mentinerea unui program de odihna regulat (somnul odihnitor, bun pentru organism este de la 22.00-6.00), respectarea numarului de mese ale zilei, meditatie, tehnici de relaxare, exercitiile fizice, in special mersul pe jos, yoga, Pilates.

Tratamentul medicamentos presupune obtinerea controlului imediat asupra atacurilor dureroase si prevenirea acestora, concentrandu-se pe reducerea frecventei si a severitatii atacurilor, intensitatea si impactul asupra calitatii vietii pacientului. De exemplu, daca atacurile sunt foarte frecvente si incapacitante, va fi preferat tratamentul preventiv. In cazul atacurilor rare, tratamentul aplicat la aparitia atacurilor este de ajuns. Medicamentele utilizate in mod obisnuit includ analgezicele comune, medicamentele care actioneaza specific asupra migrenei si altele care ajuta la prevenirea aparitiei atacurilor dureroase sau atenueaza manifestarile asociate.

Recomandari pentru pacientii cu migrena :

Psihoterapia cognitiv comportamentala este utila pacientilor pentru a invata si aplica metode de gestionare a stresului, desigur tehnicile de relaxare si exercitiile de respiratie le puteti deprinde si exersa cu psihologul dumneavoastra in cabinet si apoi le puteti aplica singur acasa.

Exercitiile fizice, yoga, pilates sunt activitati care pot reduce numarul si severitatea atacurilor migrenoase.

Tinanaad o evidenta a factorilor care contribuie la declansarea atacurilor, veti putea sa stabiliti o strategie proprie de prevenire a acestora.

Adaptandu-va stilul de viata (inclusiv dieta), cu mese regulate in fiecare zi si asigurandu-va o hidratare corespunzatoare, contribuiti la prevenirea aparitiei migrenei.

Persoanelor ce sufera de obezitate le este recomandat sa urmeze si un program de slabire pentru a preveni aparitia migrenei.

 

NU UITATI !

MIGRENA :

  • este o afectiune foarte des intalnita
  • are un impact semnificativ asupra calitatii vietii
  • afecteaza in general doar o jumatate a capului (unilaterala) si este pulsatila
  • este insotita de greata, voma si sensibilitate la zgomot sau lumina
  • poate fi precedata sau insotita de manifestari vizuale sau senzoriale cunoscute sub denumirea de aura
  • cu tratament adecvat, durerea cauzata de migrena poate fi tinuta sub control
Distribuie acest articol

Perceptia subiectiva si stresul – Gandirea si stresul

Impactul potential al stresorilor depinde mai putin de calitatile obiective ale stresorului in sine, cat mai ales de trasaturile particulare ale persoanei care trece prin situatiile stresante, de felul cum aceasta percepe stresorii si de modul cum isi percepe propria capacitate de a face fata evenimentului stresant.

Acelasi pahar umplut partial cu apa poate fi considerat de unii pe jumatate gol, iar de altii, pe jumatate plin. Explicatia se afla chiar in persoana care priveste paharul, in perspectiva subiectiva pe care o adopta relativ la realitatea observata. La fel este si in ceea ce priveste stresul cotidian. Acelasi eveniment poate fi o sursa de stres pentru unii, un factor neutru sau chiar un factor stimulent, pentru altii.

Ceea ce difera, este felul in care fiecare individ intelege sau interpreteaza evenimentul respectiv.

Daca o situatie este stresanta sau nu, depinde in mare masura de perspectiva din care o traim, de perceptia care o avem asupra acelei situatii.

Perceptia noastra este influentata de o multitudine de factori : tipul de personalitate si temperamental, experientele din trecut, familia de origine, valorile morale si/sau religioase, nivelul de cultura, educatia primita, mesajele care ne parvin prin mijloacele de comunicare in masa ( televizor, ziare, stiri), si mai important decat orice gandirea.

Gandirea si stresul

Gandirea este unul din factorii interiori cu implicatii complexe in originea stresului. Gandirea are ca rol important prelucrarea informatiilor receptionate prin organele de simt (vaz, auz, miros, gust, tactil).

Gandirea influenteaza in mod profund perceptia noastra despre lucruri, persoane, evenimente, situatii, atitudinea mentala si intreaga noastra personalitate. O parte din gandurile noastre se subordoneaza logicii si ratiunii.

Alte ganduri provin din prejudecati pe care ni le formam datorita lipsei de informatii, a informatiilor incomplete sau denaturate. Voi vorbi despre cateva aspecte de gandire irationala, atitudini mentale care predispun la o percepere stresanta a realitatii.

Egocentrismul, preocuparea excesiva cu propriile probleme, mai ales cu aspectele negative, este o atitudine mentala nefasta in raport cu problema stresului. Prin sufocarea cu reclame care creeaza false nevoi si ne dirijeaza atentia spre ceea ce nu avem, pentru a developa dorinta de a le dobandi, societatea consumatorista accentueaza si alimenteaza aceasta tendinta umana. ( Sfat : faceti o introspectie cu voi insiva si stabiliti-va care sunt propriile voastre nevoi, propriile voaste valori, vedeti cum le puteti obtine, stabiliti-va obiective, scopuri, dar toate acestea in acord cu voi insiva, nicidecum cu asa-zisele valori care ne sunt aratate sau spuse la televizor, in reclame, etc.).

Generelizarea excesiva creeaza conditii favorabile aparitiei stresului. De exemplu , de la realitatea particulara a unei muscaturi de caine, prin generalizare excesiva si nejustificata, se poate ajunge la concluzia ca “toti cainii sunt agresivi, periculosi”. Datorita generalizarii nejustificate, individul poate fi stresat continuu, traind sub imperiul fricii de cainii agresivi.

Selectia filtru prin care eliminati aspectele pozitive ale unei situatii si pastrati sau chiar amplificati aspectele negative. De exemplu, daca la sfarsitul zilei va duceti toate sarcinile la bun sfarsit, dar ati avut o scapare marunta,va concentrati exclusiv asupra acesteia, neputand sa va bucurati de realizarile semnificative ale muncii voastre.

Autoinvinovatirea este o alta forma de gandire irationala. Cand se intampla ceva rau va considerati automat vinovat.

Gandirea dihotomica( alb sau negru) consta intr-o tendinta accentuata spre simplificarea materialului gandirii, spre reflectarea schematica a realitatii. Datorita acestei forme de gandire irationala, lucrurile sunt considerate ori bune, ori rele, situatiile sunt vazute in alb sau negru. Nu exista cale de mijloc, nu exista nuante sau griuri intermediare. Realitatea este incadrata exclusiv in doua categorii extreme. Mecanismul mental despre care v-am vorbit aici este inrudit cu cel al exagerarii, aceasta fiind o forma si mai raspandita a aceleiasi deficiente de gandire.

Fatalismul sau convingerea irationala ca, indiferent de dovezile contrare, lucrurile vor merge prost. Ca de exemplu, oricat de bine ai fi pregatit, vei pica examenul. Obisnuinta mentala de a vedea lucrurile prin prisma deznodamantului celui mai catastrofal este una dintre cele mai paguboase deprinderi de gandire.

Vestea buna este ca pesimismul are leac, iar atitudinile negative pot fi schimbate. Deprinderile noastre mentale pot fi corectate. Necesita timp si perseverenta ca acelui flux de ganduri negative care curge necontenit prin mintea noastra sa-i dam o turnura pozitiva, insa cu efort de vointa sustinuta veti reusi.

Persoanele care reusesc sa-si controleze gandurile irationale negative devin persoane optimiste care experimenteaza un nivel scazut de stres si au aptitudini mai dezvoltate de a face fata provocarilor vietii. Perspectiva pozitiva asupra vietii ne ofera posibilitatea de a contracara mai eficient situatiile stresante, aceasta ducand la reducerea efectelor stresului asupra organismului.

Distribuie acest articol
1 2 3 4 5 7