Tipuri de violenta

Tipurile de violenta nu se exclud unele pe altele. Adesea daca exista abuz fizic, exista si restul de tipuri de abuzuri.

Exemple de agresiune-violente :

* abuzul fizic, sexual – vatamarile corporale
* ignorarea sentimentelor si nevoilor celuilalt (fie el copil sau adult)
* pretentiile irealiste de la celalalt
* santajul (tu nu ma iubesti, iata cate fac eu pentru tine, bag divort daca nu faci x, o sa ma omor daca nu faci y lucru, daca nu faci asa te pararsesc)
* neglijarea nevoilor fizIce, educative, emotionale ale copiilor
* hartuire sexuala
* refuzul de a asculta punctul de vedere al celuilalt (copil, adult)
* refuzul de a vorbi, tacerea este o forma subtila de abuz pasiv-agresiv
* violenta verbala (esti tampit/a, nenorocit/a, idiot/oata, rau/rea)
* acuzarea, amenintarea injuriile
* tonul ridicat, tipetele, urletele
* ridiculizarile si/sau insultarea parerilor, orientarii sexuale, clasei sociale, talentelor, si/sau varstei
* reprosul si bombaneala („iar nu ai facut”, „numai eu fac”)
* ironia si sarcasmul
* artagul si nemultumirea perpetua – generalizarea („nu ai facut nimic bine, niciodata nu faci nimic bine”)
* criticarea, centrarea numai pe greseli si exagerarea greselilor celeilalte persoane
* comportamente imprevizibile (persoana agresoare acum e calma acum ii sare tandara)
* tipetele si urletele constante ale unei persoane, fara a fi insotite de scuze si recunoasteri ale greselilor dupa „calmare”
* minimalizarea progreselor si calitatilor celuilalt – criticarea si umilirea publica in fata prietenilor, colegilor sau altor persoane
* terorismul conjugal, des intalnit in cuplu, cu implicarea copilului la altercatiile sotilor
* atribuirea copilului a unui rol pentru care nu este pregatit „avocat”, „politist”, confident ( de catre ambii parinti sau doar unul din parinti)
* folosirea copilului de catre un adult din familie, impotriva celuilalt parinte
* privatiunile economice ( mai des abuzul fiind exercitat de barbat asupra femeii si /sau copilului)
* controlul prin orice mijloace ( verificarea telefonului, a jurnalelor, a corespondentei)
* controlul prin putere financiara (controlul cheltuirii banilor dati ca „dar” sau impunerea cheltuirii banilor asa cum doreste persoana care i-a oferit)
* comentariile cu nuanta sexuala (hartuirea femeii de la serviciu, pe strada, in locuri publice)
* rasfatul si supraprotectia, „sufocarea”copiilor de catre adult
* a face pentru celalalt (fie el copil, adult) ceea ce el poate face la momentul acela, impiedicandu-l sa fie autonom
* parentalizarea copilului (copilul care invata de mic sa joace rolul de parinte pentru proprii parinti neresponsabili si toxici)
* privarea de intimitate (copilul care nu are camera lui – chiar daca se poate amenaja o camera a copilului, sau partenerul nu are intimitate)
* intruziunea, incalcarea intimitatii celuilalt (parintii care intra in camera copilului fara sa bata la usa, copilul care intra in camera parintilor cand vrea el si i se permite acest lucru)
* intruziunea in camera de baie in cazul unui copil de peste cinci-sase ani (cand deja este capabil sa fie autonom si sa se autoingrijeasca singur) fara ca acel copil sa permita
* cerinte contradictorii (fii cuminte si de ce nu esti si tu mai curajos?”)
* impunerea celuilalt a preferintelor proprii in materie de imbracaminte, muzica, valori
* folosirea unui membru al familiei drept „tap ispasitor” al tuturor problemelor din familie

Violentele-agresiunile sunt de mai multe tipuri: fizice, verbale, emotional-psihologice. Cele mai greu de demonstrat, mai subtile si care lasa rani adanci in personalitatea oamenilor sunt abuzurile psihologice si verbale. Trauma naste trauma, traumele au legaturi nevazute intre ele, exista de multe ori un lant intreg de traume legate.
Este mai usor sa previi decat sa tratezi, deci este important sa constientizam ce ne-a violentat in copilaria proprie pentru a nu da mai departe violentele copiilor nostri.

Distribuie acest articol