Parintii toxici – partea III

Parintele  hiperprotectiv, “closca”, sufocant, isi revarsa fricile sale asupra copilului sau, considerandu-l foarte fragil, ca un bibelou de care trebuie sa aiba grija sa nu se sparga, protejandu-l de orice dificultate si mai ales de oricine. Anxietatea di dependenta acestui parinte fata de copilul este asa de mare incat copilul preia acea anxietate si se imbolnaveste fizic chiar. Genul acesta de parinte doarme cu copilul in pat, mama (insa si tatal), transformandu-si copilul in jucarie, sufocandu-i intimitatea si nelasandu-se nici pe ei ca si cuplu sa rasufle. Aparent isi iubeste prea mult copilul, in realitate este un parinte egoist. Acest tip de parinte isi infofoleste copilul in plina vara si il priveaza de experiente necesare. Daca copilul invata sa mearga si a cazut, in loc sa il incurajeze sa se ridice singur, il ridica imediat, descurajandu-i orice initiativa personala de teama sa nu i se intample ceva. Parintele sufocant simte mereu ” mai bine” cum este afara decat copilul lui, astfel copilul cand va fi mare nu isi va cunoaste mesajele corpului, nu va sti sa simta, deoarece parintele in copilarie – simtea pentru el. Mesajele acestui parinte sunt : “nu creste”, “nu te maturiza”, “nu simti ce simti ci simte ce simt eu”, “nu gandi”, “nu fa nimic”.

 

Copilul ajunge sa fie neajutorat, descurajat, sa nu aiba incredere in el, pentru ca nici macar nu a fost lasat sa incerce, pentru ca adultul face totul in locul lui. Parintele nu isi lasa copilul sa il ajute la treburile casnice, astfel il preiveaza de sentimentul apartenentei, satisfactiei ca poate ajuta si el in casa si participa la viata familiei. Un astfel de copil va trai cu iluzia ca parintele va fi de-a pururi acolo pentru el, sa-l salveze si sa-l creasca – chiar si cand are 50 de ani. Copilul nu va avea initiativa, nu va avea curaj, toleranta la frustrare va fi foarte joasa, se va considera incapabil de a reusi ceva de unul singur. Cand va fi nevoit sa incerce ceva singur va fi temator, hiper-anxios, neputincios, nerecunoscandu-si calitatile, limitele si defectele, ramanand mereu dependent de o autoritate pe care o va investi cu puterea de a schimba lucrurile pentru el.

Distribuie acest articol