Anxietatea

Tulburarea de anxietate generalizata se caracterizeaza prin teama prelungita si exagerata care adesea nu detine o sursa specifica de declansare.

Pacientii cu aceasta tulburare sustin ca se confrunta constant cu sentimente de ingrijorare, neliniste si agitatie. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu aceasta tulburare, trebuie sa manifeste simptomele prezentate mai sus cel putin 6 luni.

Potrivit datelor statistice, aceasta tulburare apare mai ales in randul persoanelor de sex feminin. Adesea, tulburarea de anxietatea apare concomitent cu alte probleme, cum ar fi: depresia sau abuzul de substante sau alcool.

De asemenea, exista unele dovezi stiintifice potrivit carora genetica favorizeaza dezvoltarea tulburarii de anxietate. Conditii medicale, cum ar fi hipotiroidismul, si stresul pot determina aparitia acestei tulburari.

Simptome

– teama excesiva;
– palpitatii;
– tulburari de somn, in special insomnie;
– ameteli;
– dureri de cap (cefalee);
– senzatie de lesin;
– tensiune musculara;
– senzatie de sufocare;
– tahipnee (dificultati in respiratie);
– tremor;
– stari de greata;
– transpiratia excesiva.

Terapie

1. Terapia cognitiv-comportamentala este, adesea, cel mai eficient tratament. Aceasta terapie consta in schimbarea modului de gandire, a comportamentului disruptiv, si a reactiilor care apar sub influenta stresului.

2. Tehnicile de relaxare contribuie la ameliorarea acestei tulburari.

3. Tratament medicamentos (anxiolitice/antidepresive); acest tip de tratament este administrat concomitent cu sedintele de terapie cognitiv-comportamentala.

Pentru a va elibera de anxietate este obligatoriu sa urmati un program de terapie cognitiv-comportamentala, care consta din tehnici de desensibilizare si de modificare a stilului de gandire.

Cu alte cuvinte, trebuie sa faceti acele lucruri pe care doriti sa le faceti pentru a nu va mai teme de ele, dar sub indrumarea unui psiholog specializat conform unui plan de terapie.

Programele de combatere a fricii se invata impreuna cu psihologul si trebuie aplicate la situatiile de viata. In acelasi timp trebuie sa va modificati stilul de viata, invatand sa traiti cu fricile pe care le aveti sau sa va eliberati complet de ele.

Distribuie acest articol

Astenia de primavara: cauze si simptome

Astenia de primavara este o tulburare speficica mai multor seturi de simptome fizice si psihologice asociate venirii primaverii. Aceasta se caracterizeaza printr-o stare generala de disconfort, insotita de ameteli si uneori chiar de lesin.

Cauzele care conduc la aparitia acestei tulburari sunt evidente – deoarece in timpul iernii organismul uman trebuie sa se adapteze la frig, invata sa consume esalonat resursele de energie, vitamine si minerale. Aceste resurse sunt pe sfarsite la inceputul primaverii, cand se instaleaza astenia de primavara.

Semnele asteniei de primavara

Simptomele asteniei de primavara variaza de la o crestere semnificativa a energiei la o stare de oboseala coplesitoare. In functie de persoana, astenia de primavara poate avea unul sau mai multe dintre urmatoarele semne:

1. Oboseala
Primavara, zilele devin mai lungi iar organismul isi regleaza nivelul hormonal eliberand o cantitate mai mare de endorfine, testosteron si estrogen. Aceasta schimbare pune o presiune deosebita asupra organismului, care raspunde cu un simptom de oboseala. Din nefericire, oboseala la randul ei determina stari de disconfort sau iritabilitate.

2. Insomnii sau din contra somnolenta

3. Cefalee

4. Palpitatii

5. Nervozitate

6. Tulburari de alimentatie – anorexie, bulimie, lipsa poftei de mancare

7. Depresie – tristete

6. Scaderea memoriei si comportament labil – semne fiziologice cauzate de eforturile de adaptare ale organismului la noile conditii meteorologice.

Cauzele asteniei de primavara

Desi cauzele asteniei de primavara nu sunt cunoscute cu exactitate, se considera ca un rol important in aparitia acestei tulburari il joaca dezechilibrul hormonal. Conform acestei teorii rezervele organismului de „hormonul fericirii”, serotonina, si „hormonul somnului”, melatonina, sunt cele care influenteaza metabolismul.

De asemenea, o alta explicatie este legata de regimul alimentar adoptat primavara comparativ cu cel de iarna. Astfel, in perioada rece exista o tendinta de a consuma mai multe calorii, grasimi si glucide, iar in perioada venirii primaverii, organismul necesita mai multe vitamine si proteine.

Un alt factor important este reprezentat de fluctuatiile de temperatura din timpul primaverii si implicatiile pe care le are asupra tensiunii arteriale (temperaturile cresc -> vasele de sange se dilata -> tensiunea arteriala scade).

Distribuie acest articol

Munca excesiva provoaca efecte negative pentru sanatate

Sub aspect psihologic, munca excesiva ( 11 ore si peste 11 ore pe zi) deplaseaza centrul de preocupare si de interes din zona subiectica intr-o zona obiectiva a lucrurilor. Omul nu se mai intereseaza atunci de lumea lui interioara, nu se mai retrage in interior, nu mai acorda atentie observarii de sine, ci este preocupat de fapte, de lucruri. Munca a devenit o activitate de exteriorizare, prin care omul nu se realizeaza, ci realizeaza.

Munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult cu atat te transformi intr-un automat, intr-un robot. Aproape ca dispare timpul sa-ti pui intrebari despre tine, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, persoanei iubite, adica ceea ce ne defineste ca fiinte umane.
Persoanele care au un program de lucru de cel putin 11 ore pe zi, au un risc mai mare de a dezvolta depresie decat cei care lucreaza in medie 7-8 ore pe zi.

Munca excesiva influenteaza sanatatea unei persoane atat la nivel fizic ( crestere in greutate, probleme cardiovasculare serioase, diabet, hipertensiune arteriala, probleme ale pielii), cat si la nivel mental (depresie, probleme de memorie, demente senile, iritabilitate, modificari de dispozitie, probleme de concentrare si atentie, performante cognitive scazute).

Orele indelungate de lucru pot duce la scurtarea timpului pentru ingrijire personala, pentru a va bucura impreuna cu cei dragi, pentru a face exercitii fizice sau a manca sanatos.

Creierul este afectat cu efecte de declin mental sau chiar semne ale dementei precoce, iar performantele cognitive scad.

Somnul este de asemenea afectat, deoarece obisnuim corpul intr-o permanenta stare de agitatie peste zi rezolvand foarte multe sarcini, astfel incat starea de agitatie interioara se mentine pana tarziu in noapte, ea impiedicandu-ne sa adormim; iar daca reusim sa adormim, calitatea somnului este nesatisfacatoare ca si cum n-am fi dormit, iar a doua zi o luam de la capat.

Este important sa pastrati acelasi interval de somn si in timpul saptamanii dar si in weekend, pe cat se poate, adica sa nu modificati ora de culcare-trezire cu mai mult de 1-2 ore. Incercati sa dormiti 8-9 ore pe noapte.

Acordati timp si pentru relaxare!

Relaxare inseamna recreere, plimbari in aer liber, practicarea exercitiilor fizice, meditatia, contemplarea. A te relaxa nu inseamna a sta in fotoliu la televizor sau a sta „degeaba” fara implicarea vreunui efort fizic. Nu inseamna ca daca stam ne si relaxam, iar daca facem o ora de sport de exemplu ne obosim, ci aportul de pace interioara pe care il aduce activitatea noastra (fie ea de repaus – stam, fie ea activa, de miscare) ne indica daca suntem relaxati sau nu in ceea ce facem, daca corpul si mintea noastra sunt relaxate.

Distribuie acest articol