Migrena – Informatii pentru pacienti

Ce este migrena ?

Migrena este tipul de durere de cap cel mai frecvent intalnita, care afecteaza calitatea vietii. In general, durerea este resimtita pe o jumatate a capului si este insotita de un caracter pulsatil si de alte manifestari ca: sensibilitate la lumina sau zgomot, greata. Migrena apare de obicei in intervalul de varsta cuprins intre 25 si 55 de ani, iar femeile sunt cel mai frecvent afectate. In unele situatii, migrena apare ca o afectiune incapacitanta si poate fi insotita de performante scazute in munca, absenteism si poate duce la o deteriorare a vietii cotidiene. Din fericire, migrena poate fi tinuta sub control cu succes prin tratament adecvat.

Cum apare migrena dureroasa ?

Mecanismul si cauzele migrenei nu au fost descoperite in totalitate. In general, se considera ca in timpul migrenei, creierul sufera modificari temporare in functionarea neuronilor (celulele sistemului nervos), care se presupune ca ar activa o serie de procese care intr-un final conduc la aparitia durerii. Unul dintre cei mai importanti facori care conduc la aceasta afectiune este ereditatea: mai mult de 50% din pacientii care sufera de migrena au aceasta afectiune in istoricul medical al familiei.

Care sunt caracteristicile migrenei ?

Cu cateva ore inaintea instalarii unui atac migrenos, pot aparea manifestari nespecifice precum incapacitatea de a se odihni, oboseala, anxietate, cascat indelungat, pofta de mancare neobisnuita etc. Mai tarziu apare si durerea, afectand de cele mai multe ori numai o parte a capului ( durere unilaterala), putand totusi fi si bilaterala. Durerea pesista intre 4 si 72 de ore, este pulsatila si este insotita de sensibilitate la lumina sau zgomot, greata si varsaturi. Intensitatea durerii creste de la moderat la sever si se acutizeaza in cazul efortului fizic, afectand astfel activitatile cotidiene.

In mod normal, pacientul care sufera de migrena va incerca sa se odihneasca intr-un mediu linistit si intunecat in dorinta de a invinge atacul migrenos. Durerea poate fi precedata sau insotita de un numar de manifestari tipice cunoscute si sub numele de aura.

Dupa disparitia durerii, printre simptomele comune se pot enumera oboseala, iritabilitatea, dificultatea de concentrare, senzatia de slabiciune si pierderea apetitului.

Care sunt factorii declansatori ai migrenei ?

Cei care sufera de migrene raporteaza durerea ca aparand deseori dupa consumul unui anumit aliment sau dupa un somn scurt. Acest fapt sugereaza ca factorii declansatori ai migrenei sunt comuni mai multor pacienti. Cel mai comun factor declansator este consumul de alcool si alimente precum ciocolata, branza sau conservantii chimici.

Printre alti factori declansatori enumeram : stresul, oboseala, tulburari ale somnului, perioade lungi de post, modificari meteorologice, anumite mirosuri, anumite medicamente, etc. Este important sa identificam acesti factori pentru a stabili o schema de tratament corecta.

Cum poate fi tratata migrena ?

Migrena este o afectiune care influenteaza calitatea vietii. Insa, cu un tratament corespunzator, migrena poate fi tinuta sub control.

Tratamentul migrenei poate fi atat medicamentos, cat si non-medicamentos. Tratamentul non-medicamentos presupune identificarea factorilor declansatori si evitarea acestora in viata cotidiana pe cat este cu putinta, iar prin psihoterapie puteti invata strategii benefice pentru a face fata dispozitiei anxioase si durerilor produse de migrena. In tratarea acestei afectiuni va recomand psihoterapie (psihoterapie integrativa, psihoterapie cognitiv- comportamentala, psihoterapie ericksoniana, psihoterapie psihodinamica, alte forme de psihoterapie), acupunctura si presopunctura, aromaterapie, tratamente alternative. Recomandarile includ : mentinerea unui program de odihna regulat (somnul odihnitor, bun pentru organism este de la 22.00-6.00), respectarea numarului de mese ale zilei, meditatie, tehnici de relaxare, exercitiile fizice, in special mersul pe jos, yoga, Pilates.

Tratamentul medicamentos presupune obtinerea controlului imediat asupra atacurilor dureroase si prevenirea acestora, concentrandu-se pe reducerea frecventei si a severitatii atacurilor, intensitatea si impactul asupra calitatii vietii pacientului. De exemplu, daca atacurile sunt foarte frecvente si incapacitante, va fi preferat tratamentul preventiv. In cazul atacurilor rare, tratamentul aplicat la aparitia atacurilor este de ajuns. Medicamentele utilizate in mod obisnuit includ analgezicele comune, medicamentele care actioneaza specific asupra migrenei si altele care ajuta la prevenirea aparitiei atacurilor dureroase sau atenueaza manifestarile asociate.

Recomandari pentru pacientii cu migrena :

Psihoterapia cognitiv comportamentala este utila pacientilor pentru a invata si aplica metode de gestionare a stresului, desigur tehnicile de relaxare si exercitiile de respiratie le puteti deprinde si exersa cu psihologul dumneavoastra in cabinet si apoi le puteti aplica singur acasa.

Exercitiile fizice, yoga, pilates sunt activitati care pot reduce numarul si severitatea atacurilor migrenoase.

Tinanaad o evidenta a factorilor care contribuie la declansarea atacurilor, veti putea sa stabiliti o strategie proprie de prevenire a acestora.

Adaptandu-va stilul de viata (inclusiv dieta), cu mese regulate in fiecare zi si asigurandu-va o hidratare corespunzatoare, contribuiti la prevenirea aparitiei migrenei.

Persoanelor ce sufera de obezitate le este recomandat sa urmeze si un program de slabire pentru a preveni aparitia migrenei.

 

NU UITATI !

MIGRENA :

  • este o afectiune foarte des intalnita
  • are un impact semnificativ asupra calitatii vietii
  • afecteaza in general doar o jumatate a capului (unilaterala) si este pulsatila
  • este insotita de greata, voma si sensibilitate la zgomot sau lumina
  • poate fi precedata sau insotita de manifestari vizuale sau senzoriale cunoscute sub denumirea de aura
  • cu tratament adecvat, durerea cauzata de migrena poate fi tinuta sub control
Distribuie acest articol

Informatii pentru ingrijitorii persoanelor cu Parkinson

Ingrijitorul este persoana – partener, sot/sotie, prieten sau fiu/fiica adult/a – care locuieste si ingrijeste cu regularitate o persoana cu boala Parkinson fara a fi platit.

Rolul ingrijitorului : Boala Parkinson nu afecteaza doar o singura persoana – familia si prietenii trebuie de asemenea sa „traiasca” cu boala Parkinson. Doar pentru ca sunteti partenerul sau ruda unei persoane cu boala Parkinson nu inseamna ca trebuie sa fiti si ingrijitorul acesteia.

Sarcina de ingrijitor este o provocare fizica si emotionala asa ca nu trebuie sa va simtiti vinovati daca nu puteti sa va asumati aceasta responsabilitate. O solutie ar fi sa apelati la ajutor din partea voluntarilor sau a personalului platit. Viata nu se opreste dupa ce boala Parkinson este diagnosticata, intervin doar schimbarile si ajustarile necesare – aveti incredere ca puteti fi mai puternic decat considerati si va puteti adapta si face fata mai bine decat v-ati astepta.

Ca ingrijitor, modul in care puteti oferi intelegere, suport emotional si ajutor fizic va depinde de ceea ce decideti impreuna cu persoana pe care o aveti in ingrijire.

In masura in care este posibil, incercati sa va intelegeti asupra rolului dvs. in ingrijirea persoanei cu BP. Cel/cea cu boala Parkinson va lua deciziile, dar dvs. trebuie sa-i fiti alaturi fizic si emotional. Trebuie sa fiti pregatit pentru modificarile ce vor interveni in viitor in boala Parkinson – rolul dvs. probabil ca se va schimba pe masura ce boala progreseaza.

Ce pot face ingrijitorii

Apreciati parteneriatele Parteneriatele pe care le legati cu echipa medicala, membrii familiei si prietenii joaca un rol major in intampinarea provocarilor bolii Parkinson. Ca ingrijitor trebuie sa va simtiti capabil sa discutati deschis si cu incredere cu personalul medical si cu persoana pe care o ingrijiti. Incercati sa mentineti o comunicare eficienta cu persoana ingrijita, aceasta fiind foarte importanta.

Dominati boala Parkinson Ideal ar fi sa adoptati un rol activ mai degraba decat unul pasiv. Colaborati cu persoana ingrijita pentru a intelege boala, cauzele ei, simptomele si terapiile. Cu cat intelegeti mai mult, cu atat mai usor este sa depasiti problemele de zi cu zi.

Invatati despre medicatia bolii Parkinson Abordarea medicamentoasa este cel mai important aspect in controlul simptomelor bolii Parkinson – o buna cunoastere a efectelor medicamentelor poate fi foarte utila. Asigurati-va intotdeauna ca persoana cu BP isi ia medicatia exact cum a fost prescrisa – pastrati o lista corecta a acestor medicamente si a orarului de administrare. Este important sa invatati sa recunoasteti modificarile simptomelor care pot indica ca, de exemplu, persoana cu boala Parkinson poate avea o atenuare a raspunsului la medicatie.

Proiectati scopuri realiste Incercati sa nu va asteptati la prea multe de la persoanele cu boala Parkinson – intelegeti ce pot si ce nu pot face. Cei care au boala Parkinson vor trece prin zile „bune” si „rele”. In zilele rele incercati sa-i ascultati, sa fiti rabdator si intelegator. Acordati-le timp si spatiu pentru a indeplini sarcinile pe care se le propun. Simptomele bolii Parkinson sunt in general inrautatite de anxietate, stres si presiune – incercati sa aveti o influenta calmanta si nu-i presati sa se grabeasca sau sa faceti lucrurile in locul lor.

Incurajati exercitiul fizic Exercitiul fizic regulat poate creste beneficiile medicatiei in boala Parkinson, combate depresia si promoveaza o senzatie de bine general. Fizioterapeutul poate recomanda exercitiile potrivite.

Exprimati-va emotiile Deoarece boala Parkinson este o afectiune progresiva, una dintre cele mai grele provocari pentru toti cei implicati este sa faca fata emotiilor. Daca puteti, incercati sa discutati problemele si sa nu va fie teama sa va exprimati sentimentele. Fiti sincer cu dvs. insiva si cu persoana suferinda – discutiile deschise vor pune bazele unei relatii mai sanatoase. Veti putea considera benefic sa discutati si cu un psiholog despre cum o/il puteti ajuta pe suferind sa scape de stres.

Faceti ajustari ale locuintei Daca se decide ca o persoana cu boala Parkinson avansata sa ramana acasa, unele modificari pot fi utile, de exemplu, rampe sau sine. Incercati sa mentineti ordonate culoarele de trecere in locuinta persoanei cu boala Parkinson pentru a-i ajuta sa nu se impiedice sau sa cada si astfel sa nu trebuiasca sa mearga pe langa mobila.

Nu va neglijati

Acordati-va timp pentru dvs. insiva Nu puteti face totul si nici nu trebuie sa va cereti asta – intelegeti ce puteti face si ce nu astfel incat sa va stabiliti prioritatile. Acordati-va timp sa va relaxati, sa va odihniti si sa fiti dvs. insiva. Nu ezitati sa apelati la membrii familiei sau la prieteni pentru suport emotional, companie sau ajutor ocazional in ingrijire. Atata timp cat persoana cu boala Parkinson trebuie sa continue sa faca ce-i place, aceasta trebuie sa faceti si dvs. Daca va simtiti depasiti sau aveti nevoie de ajutor spuneti – un psiholog sau personalul medical va pot ajuta.

Specialisti implicati in terapia bolii Parkinson Se poate sa nu aveti nevoie de sprijinul tuturor categoriilor de personal medical specializat, iar personalul medical pe care-l frecventati zilnic va poate schimba medicatia conform nevoilor dvs. terapeutice. Este important ca dvs. si familia (dvs. ingrijitorul) sa va considerati membrii cheie ai tuturor echipelor implicate in tratamentul bolii Parkinson. La orice consultatie medicala, v-ar putea fi de ajutor sa aveti pregatita o lista de intrebari si sa aduceti o agenda in care sa notati ceea ce vi se spune.

Membrii principali ai echipei Acestia sunt cei care va vor ajuta sa va ingrijiti de sanatatea dvs (medicul de familie, medicul neurolog sau gerontolog, asistent medical) . Insa trebuie sa retineti ca dvs. si familia dvs. sunteti elementul central al echipei de specialisti – este boala dvs. Alti membrii ce pot fi utili : fizioterapeutul, psihologul, terapeutul ocupational, terapeuti de fonatie si deglutitie, dietetician, psihiatru, farmacistul.

Distribuie acest articol

Depresia de Sarbatori

Sarbatorile sunt din nou o realitate si tot asa sunt si depresiile care vin cu ele.

Din fericire insa, totul tine in general de felul in care privim lucrurile.

Realitatea noastra este cea pe care ne-o construim prin propriile noastre ganduri si perceptii.

Pe parcursul anului, in zilele obisnuite, suntem angrenati in tot felul de activitati, suntem la munca 10-12 ore zilnic, ne uitam la  televizor, iesim cu prietenii la o bere sau un film si cotidianul se instaleaza confortabil zi-de-zi, seara-de-seara.

Vin insa, iata, sarbatorile de iarna, si asteptarile noastre devin brusc mai acute, altele decat in zilele comune din an iar asta uneori ne face sa ne asumam singuratatea, neimplinirile, esecurile pe care le-am tot ignorat si de care nu putem fugi.

Astfel, pe fondul unei vulnerabilitati sau pe fondul unor depresii preexistente, exista pericolul de a intra intr-o depresie agravata si a ne constientiza nefericirea. Read more

Distribuie acest articol