Top 10 cele mai utilizate tehnici de relaxare

Tehnica de relaxare este o metoda, o procedura sau o activitate realizata cu scopul de a relaxa o persoana, pentru a atinge o stare de calm, ameliorandu-se astfel nivelul de anxietate, stres sau furie.

Adesea, tehnicile de relaxare sunt parte dintr-un program mai larg pentru gestionarea perioadelor de stres si pot contribui la reducerea tensiunii musculare, scaderea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace.

Tehnici de relaxare

1. Meditatia
Meditatie este una dintre terapiile alternative care si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. In linii generale, aceasta tehnica poate fi clasificata ca o medicina a mintii si a trupului.

De regula, aceasta tehnica este eficienta pentru ameliorarea urmatoarelor afectiuni: hipertensiunii arteriale, anginei pectorale, astm sau insomnie.

De asemenea, meditatie este o tehnica recomandata tuturor persoanelor care sunt expuse zilnic stresului. Meditatia este o modalitate sigura cu ajutorul careia o persoana isi poate redobandi echilibrul fizic, emotional si mental.

Meditatia permite ca atentia sa lucreze prin observarea unui lucru sau procedeu (de exemplul respiratia), astfel mintea si cugetul sunt eliberate de stres.

2. Vizualizarea culorii
Este o metoda interesanta de detensionare care presupune sa inchideti ochii si sa respirati profund.

Acum, imaginati-va ca plutiti sub imensul cer de culoare albastru – culoare cunoscuta pentru proprietatile sale de relaxare. Respirati profund si lasati undele cerului sa va strapunga corpului la fiecare inspiratie.

3. Masarea scalpului
Masajul este una dintre cele mai eficiente tehnici de relaxare care contribuie la ameliorarea starilor de stres.

Plasati varful degetelor chiar sub linia parului, in partea de sus a fetei. Prin miscari circulare ale degetelor se maseaza intreg scalpul, pe linia parului, pana la ceafa. Masati usor si relaxati-va mintea!

4. Alimentatie sanatoasa
Alimentatia sanatoasa asigura corpului si mintii rezistenta necesara pentru a face fata perioadelor de stres.

Daca sub influenta stresului obisnuiti sa consumati o cantitate mai mare de alimente exista riscul sa intrati intr-un cerc vicios de supraalimentare si stres, deoarece prin supralimentare experimentati sentimentul de ruinare a dietei, fapt care intensifica manifestarile stresului; iar pentru ameliorarea stresului consumati o cantitate mai mare de alimente.

5. Afirmatii pozitive
In fiecare zi, folositi cateva cuvinte de incurajare ” Am tot mai multa incredere in mine si in fortele mele proprii”
” Imi asum responsabilitatea vietii mele”; ” Aduc calm si pace in toate aspectele vietii mele”

Daca aveti o atitudine negativa fata de propria persoana, acest lucru contribuie la manifestarea starilor de stres.

Reamintindu-va ca aveti talent, sunteti muncitori, responsabili, inteligenti etc. veti fi capabili sa depasiti cu mai multa usurinta perioadele coplesitoare din cauza stresului.

6. Auto-sugestia pozitiva
Pentru imbunatatirea calitatii vietii si pentru ameliorarea stresului puteti sa practicati 20-30 minute, zilnic, tehnica de autosugestie pozitiva.

Utilizati proprozitii sugestive precum „Ma eliberez treptat de stres” sau ” Cu fiecare zi ce trece sunt tot mai echilibrat si stapan pe mine”. Aceste sugestii vor avea un impact major asupra modului in care reusiti sa va adaptati stresului zilnic.

7. Intimitatea
Lucrurile simple, precum petrecerea unor momente tande cu partenerul de cuplu, contribuie la scaderea tensiunii arteriale si la reducerea stresului.

Activitatile care au loc in intimitate (atingerile tandre, imbratisarile, vorbe calde de iubire, sarutarea) au efectul de a detensiona organismul.

8. Constienta de alimentatie
Cu siguranta ati auzit de indemnul de a va concentra asupra a ceea ce se intampla intr-un anumit specific.

Prin acordarea atentiei cuvenite procesului de alimentatie preveniti supraalimentarea si contribuiti la relaxarea mintii, deoarece va deconectati de celelalte preocupari si probleme.

9. Zambiti, radeti!
Rasul si sentimentul coplesitor de stres nu sunt doua chestiuni compatibile.

Puteti sa va recreati citind ceva amuzant, sau gandindu-va la o situatie haioasa sau pe care ati trait-o, sau puteti urmari o comedie spumoasa.

10. Managementul timpului
Unul dintre principalele motive care declanseaza starea de stres este slaba competenta, sau chiar incompetenta de a va organiza timpul.

Zilnic stabiliti-va un set de obiective, puteti sa detineti o agenda in care sa notati activitatile planificate in ordinea pe care o considerati potrivita. Organizarea timpului va ajuta sa evitati perioadele de stres si sa fiti mult mai productivi.

Distribuie acest articol

Limbajul corpului relaxat

Corpul unei persoane relaxate este lipsit de tensiune iar miscarile ii sunt calme, fluide. Persoanele relaxate sunt mai fericite si au capacitatea de a se detasa cu mai multa usurinta de problemele pe care le au.

Semnele unui corp relaxat:

1. Trunchiul uman – inclinat usor spre stanga sau spre dreapta fara ca aceasta postura sa genereze vreo tensiunea neuniforma. Umerii nu au o pozitie perfect orizontala, ci sunt cazuti, inclinati spre in jos.

2. Respiratie – constanta si lenta, iar tonalitatea vocii este mai scazuta decat de obicei.

3. Culoarea pielii – cat mai naturala. Daca portiuni ale pielii sunt inrosite, semnifica furie, tensiune, neliniste sau jena, daca este palida semnifica teama, ingrijorare, spaima.

4. Mainile – in general, sunt deschise si sunt folosite pentru a gesticula lent anumite idei. Bratele incrucisate pot semnifica existenta unei situatii tensionate; totusi, va fi permisa aceasta postura daca este confortabila vizibil pentru persoana respectiva.

5. Picioarele – vor fi asezate pe podea intr-un mod vizibil detensionat.

6. Gura – schiteaza un zambet discret, fara a da nastere unei grimase. In timpul vorbirii, gura se deschide moderat, iar tonalitatea vocii este constanta – fara variatii bruste.

7. Ochii – zambesc alaturi de gura, sunt luminosi. O persoana relaxata intotdeauna va privi in ochii interlocutorului. Sprancenele nu sunt incruntate.

8. Alte zone ale fetei – Ridurile de expresie de la nivelul fruntii sunt aproape insesizabile, iar miscarile capului sunt lente in timpul convorbirii.

Distribuie acest articol

Munca excesiva provoaca efecte negative pentru sanatate

Sub aspect psihologic, munca excesiva ( 11 ore si peste 11 ore pe zi) deplaseaza centrul de preocupare si de interes din zona subiectica intr-o zona obiectiva a lucrurilor. Omul nu se mai intereseaza atunci de lumea lui interioara, nu se mai retrage in interior, nu mai acorda atentie observarii de sine, ci este preocupat de fapte, de lucruri. Munca a devenit o activitate de exteriorizare, prin care omul nu se realizeaza, ci realizeaza.

Munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult cu atat te transformi intr-un automat, intr-un robot. Aproape ca dispare timpul sa-ti pui intrebari despre tine, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, persoanei iubite, adica ceea ce ne defineste ca fiinte umane.
Persoanele care au un program de lucru de cel putin 11 ore pe zi, au un risc mai mare de a dezvolta depresie decat cei care lucreaza in medie 7-8 ore pe zi.

Munca excesiva influenteaza sanatatea unei persoane atat la nivel fizic ( crestere in greutate, probleme cardiovasculare serioase, diabet, hipertensiune arteriala, probleme ale pielii), cat si la nivel mental (depresie, probleme de memorie, demente senile, iritabilitate, modificari de dispozitie, probleme de concentrare si atentie, performante cognitive scazute).

Orele indelungate de lucru pot duce la scurtarea timpului pentru ingrijire personala, pentru a va bucura impreuna cu cei dragi, pentru a face exercitii fizice sau a manca sanatos.

Creierul este afectat cu efecte de declin mental sau chiar semne ale dementei precoce, iar performantele cognitive scad.

Somnul este de asemenea afectat, deoarece obisnuim corpul intr-o permanenta stare de agitatie peste zi rezolvand foarte multe sarcini, astfel incat starea de agitatie interioara se mentine pana tarziu in noapte, ea impiedicandu-ne sa adormim; iar daca reusim sa adormim, calitatea somnului este nesatisfacatoare ca si cum n-am fi dormit, iar a doua zi o luam de la capat.

Este important sa pastrati acelasi interval de somn si in timpul saptamanii dar si in weekend, pe cat se poate, adica sa nu modificati ora de culcare-trezire cu mai mult de 1-2 ore. Incercati sa dormiti 8-9 ore pe noapte.

Acordati timp si pentru relaxare!

Relaxare inseamna recreere, plimbari in aer liber, practicarea exercitiilor fizice, meditatia, contemplarea. A te relaxa nu inseamna a sta in fotoliu la televizor sau a sta „degeaba” fara implicarea vreunui efort fizic. Nu inseamna ca daca stam ne si relaxam, iar daca facem o ora de sport de exemplu ne obosim, ci aportul de pace interioara pe care il aduce activitatea noastra (fie ea de repaus – stam, fie ea activa, de miscare) ne indica daca suntem relaxati sau nu in ceea ce facem, daca corpul si mintea noastra sunt relaxate.

Distribuie acest articol

10 sfaturi – atac de panica

10 sfaturi pe care trebuie sa le tina minte pacientul in timpul unui atac de panica (Fensterheim si Jean Baer, 1977)

  1. Nu conteaza daca subiectul se simte ingrozitor, nesigur sau are o senzatie de irealitate. Aceste stari nu reprezinta altceva decat exagerarea unor reactii normale la stres.

2.  Aceste stari nu reprezinta un indiciu ca subiectul este foarte bolnav. Trairile respective sunt foarte neplacute, il sperie pe individ, dar nu sunt periculoase, astfel incat nu i se poate intampla nimic mai rau decat si-ar fi putut inchipui.

3.  Pacientul trebuie sa lase trairile respevtive sa se deruleze. Incercarile de a le reprima nu fac decat sa le intensifice. In momentul in care se declanseaza un atac de panica, subiectul trebuie sa inspire adanc si apoi sa expire prelungit, spunandu-si ca starile proaste il parasesc. Pacientul nu trebuie sa lupte impotriva atacului de panica, acesta fiind acceptat ca atare.

4.  Subiectul trebuie sa faca tot posibilul pentru a se simti cat mai bine, fara a iesi din situatia psihotraumatizanta. Astfel, daca el se afla pe strada, se poate sprijini de un zid, daca se afla intr-un magazine aglomerat, se poate refugia intr-un colt mai linistit.

5.  Nu este indicat ca subiectul sa adauge la panica sa gandurile negative cu privire la ceea ce se petrece (“De ce nu sunt si eu la fel ca alti oameni normali?”; “De ce trebuie sa trec prin toate astea?”,etc). Daca subiectul accepta situatia ca atare, lucrul de care se teme cel mai mult nu se intampla.

6.  Pacientul nu trebuie sa-si spuna in gand ca se intampla ceva ingrozitor si ca singura solutie e sa iasa imediat din situatie, ci sa-si repete in gand :” Nu voi cadea, nu voi lesina, nu voi muri, nu-mi voi pierde controlul”.

7.  Trebuie sa acordam fricii noastre timpul necesar pentru a disparea fara s-o luam neaparat la fuga.

8.  Pacientul trebuie sa priveasca situatiile anxiogene, precum si trairile sale ca pe niste ocazii pentru a exersa autocontrolul.

9.  O metoda eficienta consta in distragerea atentiei de la ceea ce se petrece in corpul sau in psihicul subiectului. Este mult mai indicat ca acesta sa priveasca in jur, sa fie atent la cladire, la ceilalti oameni, la masini etc.

10.  Cand atacul de panica se produce, pacientul trebuie sa relaxeze corpul, sa inspire si sa expire profund, lasand lucrurile sa-si urmeze cursul.

 

Distribuie acest articol