Desenul la copii – Mihaela
Astazi am primit-o pe Mihaela, o fetita de 12 ani însotita de mama ei. Dupa câteva minute de inceput, ne-am apucat sa desenam.
Terapeut: Mihaela,te rog sa închizi ochii si sa intrii in spatiul tau interior. Observa cum arata lumea ta reprezentata în forme, linii, simboluri , nu în personaje din viata reala. Ce culori gasesti? Iar tu, tu unde te situezi in lumea ta de forme, linii si culori?”
Mihaela a desenat un romb verde (ea îmi spune ca semnifica natura), si mai multe cercuri concentrice. Conturul lor este negru, si au diferite dimensiuni, sunt rosii si portocalii, iar miezul lor este rosu- îmi spune ca semnifica nesiguranta. Apar apoi un triunghi mic verde (curajul), un triunghi mic negru (frica), o linie lunga in zig-zag (evenimentele din viata ei), doua linii in forma de valuri, unul negru, celalalt portocaliu deschis( viata de la scoala), tot doua linii in forma de valuri, unul negru, celalalt portocaliu inchis (neintelegerile cu oamenii si prietenele de la scoala) Desenul continu? cu un oval portocaliu (increderea) si o forma cu multe curbe in care se afla mai multe linii ondulate de diferite culori: cu verde deschis Mihaela deseneaza frica. Curajul este de culoare verde inchis, fericirea este de culoare rosie. Zvapaiala este desenata cu portocaliu ( ea semnifica propria persoana)
Mihaela: Aici este natura, copacii, iarba, aerul, totul. In natura ma simt cel mai bine. Cand ies afara, eu am o curte foarte mare, ma simt fericita.
Mihaela : Aici este natura, copacii, iarba, aerul, totul. In natura ma simt cel mai bine. Cand ies afara, eu am o curte foarte mare, ma simt fericita.
Terapeut: Poti sa-mi spui despre ce ai desenat aici (îi arat cercurile concentrice)?
M: Aici este nesiguranta mea! La scoala cand am de dat o teza sau o lucrare importanta, am asa mari emotii, incat daca am de ales intre raspunsul ”a” sau”b”, si stiu ca „a” este raspunsul corect, eu il aleg pe „b” ,fiindca ma simt foarte nesigura.
T: Fii conturul acesta negru. Ce poti sa-mi spui despre tine?
M: Eu sunt conturul negru si vreau sa opresc nesiguranta.
T: Urmatorul cerc ce semnifica?
M: Nesiguranta mai mare.
T: Si urmatorul?
M: Nesiguranta mai mare.
T : Si urmatorul?
M: Nesiguranta si mai mare.
T: Iar aici este miezul. Spune-mi despre acesta.
M: Aici totul se opreste. Totul pleaca de la conturul negru care vrea sa opreasca nesiguranta si se opreste aici in miez. Acum s-a oprit nesiguranta.
T: Cum a-i reusit sa faci asta?
M : Pai, atunci cand simt nesiguranta, ies afara, in natura, si ma simt mai linistita.
T: Dar daca esti in pat seara, inainte de culcare, este intunecat afara si nu poti iesi noaptea, ce faci?
M: Pai, am un coltisor al meu cu flori, unde am pus si o cutie , asa, peste dulap, si acolo este luminat de la becul de afara si am acolo coltisorul meu de natura. Il privesc si mai dispare teama.
T: Ai vrea sa dai glas partilor din tine reprezentate de cele doua tringhiuri , verde si negru, si sa creeze un dialog intre ele?
M: Da, eu sunt curajul, nici mare, nici mic, potrivit sunt; iar eu sunt frica „brrr”, acum nu mai este asa mare frica, in ultimele doua saptamani nu mi-a mai fost asa frica.
T: Ce ar vrea sa-i spuna curajul fricii?
M: Eu sunt aici si cu ajutorul increderii (ovalul portocaliu), tu vei fi tot mai mica.
T: Iar frica ce-i raspunde?
M: Sa stii ca si eu sunt aici, dar nu ma mai simt asa speriata. Ma simt mai mica si mi-e mai bine asa.
T: La ce se gandeste acum curajul?
M: Se gandeste ca el si increderea sunt cei mai buni prieteni si ca vor sa fie impreuna mereu.
T: Iar aici in imagine te-ai desenat pe tine. Poti sa te descrii ca sa te cunosc mai bine?
M: Eu sunt formata din curaj, frica, fericire adica energie multa si zvapaiala. Uneori la scoala ma abtin sa fiu fericita, ca sa nu fie prietenele mele invidioase pe mine.
T: Cand spui ca esti fericita, te referi la faptul ca esti energica?
M: Da! Foarte energica! Asa sunt in ultimele doua saptamani, fericita. Nu stiu de ce. Am reusit sa strang toti cei 17 colegi din clasa sa mergem cu biciletele si rolele, la plimbare. O sa-ti arat si poza cu noi toti.
T: Uite , aici, linia acesta portocalie, este zvapaiala. Cum este ea?
M: Este zapacita tare, pffff! Asa sunt eu! (Mihaela zâmbeste!)
Cu zâmbetul pe buze am încheiat discutiile despre desene. Am avut apoi o discutie cu Mihaela si mama ei despre sentimente si trairea lor, despre intensitatea emotiilor si cum ele ne pot agita sau relaxa. La final, le-am recomandat un exercitiu de relaxare pe care sa îl faca in fiecare seara, impreuna, inainte de culcare.