Migrena – Informatii pentru pacienti

Ce este migrena ?

Migrena este tipul de durere de cap cel mai frecvent intalnita, care afecteaza calitatea vietii. In general, durerea este resimtita pe o jumatate a capului si este insotita de un caracter pulsatil si de alte manifestari ca: sensibilitate la lumina sau zgomot, greata. Migrena apare de obicei in intervalul de varsta cuprins intre 25 si 55 de ani, iar femeile sunt cel mai frecvent afectate. In unele situatii, migrena apare ca o afectiune incapacitanta si poate fi insotita de performante scazute in munca, absenteism si poate duce la o deteriorare a vietii cotidiene. Din fericire, migrena poate fi tinuta sub control cu succes prin tratament adecvat.

Cum apare migrena dureroasa ?

Mecanismul si cauzele migrenei nu au fost descoperite in totalitate. In general, se considera ca in timpul migrenei, creierul sufera modificari temporare in functionarea neuronilor (celulele sistemului nervos), care se presupune ca ar activa o serie de procese care intr-un final conduc la aparitia durerii. Unul dintre cei mai importanti facori care conduc la aceasta afectiune este ereditatea: mai mult de 50% din pacientii care sufera de migrena au aceasta afectiune in istoricul medical al familiei.

Care sunt caracteristicile migrenei ?

Cu cateva ore inaintea instalarii unui atac migrenos, pot aparea manifestari nespecifice precum incapacitatea de a se odihni, oboseala, anxietate, cascat indelungat, pofta de mancare neobisnuita etc. Mai tarziu apare si durerea, afectand de cele mai multe ori numai o parte a capului ( durere unilaterala), putand totusi fi si bilaterala. Durerea pesista intre 4 si 72 de ore, este pulsatila si este insotita de sensibilitate la lumina sau zgomot, greata si varsaturi. Intensitatea durerii creste de la moderat la sever si se acutizeaza in cazul efortului fizic, afectand astfel activitatile cotidiene.

In mod normal, pacientul care sufera de migrena va incerca sa se odihneasca intr-un mediu linistit si intunecat in dorinta de a invinge atacul migrenos. Durerea poate fi precedata sau insotita de un numar de manifestari tipice cunoscute si sub numele de aura.

Dupa disparitia durerii, printre simptomele comune se pot enumera oboseala, iritabilitatea, dificultatea de concentrare, senzatia de slabiciune si pierderea apetitului.

Care sunt factorii declansatori ai migrenei ?

Cei care sufera de migrene raporteaza durerea ca aparand deseori dupa consumul unui anumit aliment sau dupa un somn scurt. Acest fapt sugereaza ca factorii declansatori ai migrenei sunt comuni mai multor pacienti. Cel mai comun factor declansator este consumul de alcool si alimente precum ciocolata, branza sau conservantii chimici.

Printre alti factori declansatori enumeram : stresul, oboseala, tulburari ale somnului, perioade lungi de post, modificari meteorologice, anumite mirosuri, anumite medicamente, etc. Este important sa identificam acesti factori pentru a stabili o schema de tratament corecta.

Cum poate fi tratata migrena ?

Migrena este o afectiune care influenteaza calitatea vietii. Insa, cu un tratament corespunzator, migrena poate fi tinuta sub control.

Tratamentul migrenei poate fi atat medicamentos, cat si non-medicamentos. Tratamentul non-medicamentos presupune identificarea factorilor declansatori si evitarea acestora in viata cotidiana pe cat este cu putinta, iar prin psihoterapie puteti invata strategii benefice pentru a face fata dispozitiei anxioase si durerilor produse de migrena. In tratarea acestei afectiuni va recomand psihoterapie (psihoterapie integrativa, psihoterapie cognitiv- comportamentala, psihoterapie ericksoniana, psihoterapie psihodinamica, alte forme de psihoterapie), acupunctura si presopunctura, aromaterapie, tratamente alternative. Recomandarile includ : mentinerea unui program de odihna regulat (somnul odihnitor, bun pentru organism este de la 22.00-6.00), respectarea numarului de mese ale zilei, meditatie, tehnici de relaxare, exercitiile fizice, in special mersul pe jos, yoga, Pilates.

Tratamentul medicamentos presupune obtinerea controlului imediat asupra atacurilor dureroase si prevenirea acestora, concentrandu-se pe reducerea frecventei si a severitatii atacurilor, intensitatea si impactul asupra calitatii vietii pacientului. De exemplu, daca atacurile sunt foarte frecvente si incapacitante, va fi preferat tratamentul preventiv. In cazul atacurilor rare, tratamentul aplicat la aparitia atacurilor este de ajuns. Medicamentele utilizate in mod obisnuit includ analgezicele comune, medicamentele care actioneaza specific asupra migrenei si altele care ajuta la prevenirea aparitiei atacurilor dureroase sau atenueaza manifestarile asociate.

Recomandari pentru pacientii cu migrena :

Psihoterapia cognitiv comportamentala este utila pacientilor pentru a invata si aplica metode de gestionare a stresului, desigur tehnicile de relaxare si exercitiile de respiratie le puteti deprinde si exersa cu psihologul dumneavoastra in cabinet si apoi le puteti aplica singur acasa.

Exercitiile fizice, yoga, pilates sunt activitati care pot reduce numarul si severitatea atacurilor migrenoase.

Tinanaad o evidenta a factorilor care contribuie la declansarea atacurilor, veti putea sa stabiliti o strategie proprie de prevenire a acestora.

Adaptandu-va stilul de viata (inclusiv dieta), cu mese regulate in fiecare zi si asigurandu-va o hidratare corespunzatoare, contribuiti la prevenirea aparitiei migrenei.

Persoanelor ce sufera de obezitate le este recomandat sa urmeze si un program de slabire pentru a preveni aparitia migrenei.

 

NU UITATI !

MIGRENA :

  • este o afectiune foarte des intalnita
  • are un impact semnificativ asupra calitatii vietii
  • afecteaza in general doar o jumatate a capului (unilaterala) si este pulsatila
  • este insotita de greata, voma si sensibilitate la zgomot sau lumina
  • poate fi precedata sau insotita de manifestari vizuale sau senzoriale cunoscute sub denumirea de aura
  • cu tratament adecvat, durerea cauzata de migrena poate fi tinuta sub control
Distribuie acest articol

Cum ne afecteaza stresul

In ce fel stresul si sentimentele negative ne influenteaza starea de sanatate?

Cand simtim o emotie negativa sau un sentiment conflictual, activarea emisferei drepte(cea care administreaza emotiile negative) declanseaza raspunsul la stres”.

Astfel apar doua reactii: prima este cea nervoasa, a doua cea hormonala.

Reactia nervoasa prin intermediul glandei suprarenale stimuleaza secretia de adrenalina (ritmul cardiac se accelereaza, respiratia se amplifica, vasele sanguine periferice se inchid, sangele este redistribuit spre muschi, reactia salivara se reduce, temperature creste si toata energia se mobilizeaza pentru ca muschii sa poata sa se contracte in vederea fugii sau a luptei).

Reactia hormonala initiaza o cascada chimica intre hipotalamus, hipofiza si partea periferica a glandei suprarenale. Astfel se declanseaza secretia de cortizol (“hormon de stres”) care provoaca o serie de modificari metabolice, destinate sa furnizeze suficienta energie pentru a face fata elementelor stresante.

Este important de subliniat ca mecanismele “raspunsului la stres” sunt aceleasi, oricare ar fi natura stresului in cauza. Nelinistea psihologica, agitatia psihica, agresiunea fizica(la oricare din acestea), corpul reactioneaza de fiecare data printr-o secretie de adrenalina si de cortizol.

Raspunsul la stres, este din nefericire, calea prin care gandurile si emotiile noastre negative intervin in geneza a numeroase boli.

Pe de o parte, el permite o adaptare rapida a organismului la amenintarile mediului inconjurator si aici vorbim despre efectul benefic al “raspunsului la stres”, iar pe de alta parte punerea si mentinerea in alerta prelungita, inventand adesea motive ca sa ne stresam fara ca o amenintare reala sa ne puna viata in pericol, este efectul daunator al “raspunsului la stres”,care mentine organismul sub tensiune prin cresterea continua a adrenalinei si a cortizolului, ceea ce are efect devastator asupra sanatatii.

Efectele procentelor ridicate de adrenalina si cortizol in organism :

Adrenalina, la nivel crescut, determina cresterea presiunii arteriale, fluxul sangvin se intensifica, agitatia afecteaza membranele arterelor,colesterolul sangvin (ridicat in caz de stres) se infiltreaza in profunzimea peretilor deteriorati, o reactie inflamatorie provoaca formarea de depuneri de calciu, se formeaza placi de aterom,arterele isi diminueaza largimea, iar micile vase sangvine se astupa. Cu timpul ingustarea arteriala perturba irigarea inimii ; un efort fizic sau un stres mental sunt de ajuns pentru a provaca o lipsa de oxigen, muschiul cardiac sufera si un infarct risca sa se produca.

Cortizolul, pe o durata mai mare de timp, actioneaza asupra sistemului imunitar, dezorganizandu-l, crescand pericolul la infectie. Stresul psihologic apare atunci ca o cauza sau ca un factor agravant al unui ansamblu de maladii numite “autoimune”.

Cateodata, perturbatiile sunt asa de mari, incat organe intregi inceteaza sa functioneze, provocand diabet(insulina este mai putin eficace si creste procentul de zahar in sange), hipotiroidie. In alte cazuri sunt afectate ficatul, intestinele sau articulatiile, apare ulcerul stomacal, boli reumatice.

Perturbatiile cauzate de cresterea cortizolului nu se opresc aici :apetitul se mareste si straturi de grasimi se acumuleaza in regiunea abdominala, masa osoasa se diminueaza, ranile se cicatrizeaza mai greu, pot aparea tulburari de memorie si o serie de efecte cerebrale aduc cu ele oboseala, iritabilitatea, starea depresiva,pierderea libidoului, insomnii, agitatie, anxietate.

Este recomandabila adoptarea unei atitudini pozitive si transmiterea de informatii pozitive intregului corp pentru a permite un echilibru intre sistemul nervos si cel imunitar.

Distribuie acest articol