Increderea de sine la copil

Iata cateva indrumari pentru parinti pentru a imbunatati sentimentele de sine ale copilului :

1. Ascultati sentimentele copilului , admiteti ca ele exista si acceptati-le.
2. Tratati-l cu respect, acceptati-l asa cum este.
3. Oferiti-i o lauda specifica la obiect.
4. Fiti sincer cu el.
5. Folositi mesaje „eu” mai degraba, decat mesaje „tu”; „ma supara zgomotul casetofonului”, in locul lui „esti atat de zgomotos”.
6. Chiar daca copilul are nevoie de consecventa si reguli, el are nevoie si mai stringenta de spatiu in viata lui pentru a invata cum sa-si gestioneze viata. Oferiti-i responsabilitati, independenta si libertatea de a face alegeri.
7. Implicati-l in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor privitoare la propria viata. Respectati-i sentimentele, nevoile, dorintele, sugestiile, intelepciunea.
8. Amintiti-va de principiul unitatii : el este minunat si uimitor in unicitatea sa, chiar daca poate fi vorba despre o unicitate foarte diferita de a voastra.
9. Fiti un model bun – apreciati-va pe voi insiva, faceti lucruri pentru voi insiva. Intelegeti ca este bine sa-ti apreciezi propria persoana. Este in regula sa te simti multumit in urma unor impliniri. Este bine sa simti satisfactie fata de propria ta persoana.
10. Evitati sa emiteti judecati, sa oferiti multi de “ar trebui”si sfaturi inutile.
11. Luati-l in serios. Accepati-i hotararile, el stie cand nu ii este foame.

Distribuie acest articol

Desenul familiei

Un exercitiu foarte eficient este de a-i pune pe copii sa-si deseneze familiile ca pe simboluri sau animale. „Inchide ochii si intra in spatiul tau interior. Gandeste-te la familia ta, la fiecare membru al familiei tale. Daca ar fi sa-i desenezi pe hartie, dar nu ca pe oameni reali, ci ca pe un lucru de care ei iti reamintesc, cum ar fi ei? Daca cineva din familia ta iti reaminteste de o pasare zburatoare, fiindca zboara de colo colo, l-ai desena astfel? Sau poate cineva iti reaminteste de un cerc, fiindca este tot timpul langa tine si te inconjoara cu protectia sa. Poti folosi forme, obiecte, simboluri, stropi de culoare sau orice altceva iti vine in minte. Daca te impotmolesti, intra din nou in spatiul tau interior; apoi incepe cu primul lucru care iti vine in minte”

Alex,baiat, 11 ani a desenat multe simboluri reprezentand familia sa. Iata ce a spus : „eu sunt intr-o cusca, prins la mijloc (o stea de mare intr-o structura care pare o cutie). Fratele meu ( in varsta de 16 ani)crede ca el e pe primul loc ( un cerc mare violet cu numarul 1 scris mare in mijloc). Mama este frumoasa (o floare). L-am facut pe tata ca un creier deoarece crede ca stie totul. Dana ( 10 ani) este draguta, este prietena mea, ea nu-mi pune porecle (un fluture roz). De mama ma simt cel mai apropiat. Toata lumea imi spune ce sa fac, se ia de mine, ma paraste. Sunt prins la mijloc”.

Referitor la acest exercitiu, se pot varia instructiunile atunci cand lucrez cu desenul intreg. Dupa o descriere generala oferita de copil, l-as putea ruga sa inventeze o afirmatie pentru fiecare persoana, daca asta este ceea ce pare sa lipseasca din descrierea lui, sau sa spuna ceva fiecarei persoana din imagine, sau sa puna pe fiecare persoana sa-i spuna lui cate ceva. Sau as putea fi mai exacta referitor la ceea ce vreau sa se spuna: „ Spune fiecaruia,sau catre fiecare, ceva ce-ti place si ceva ce nu-ti place”. As putea sa-l pun pe copil sa poarte un dialog intre oricare doua simboluri.

Alt exercitiu poate fi acela de a-l ruga pe copil sa deseneze familia ideala, folosind simboluri. O fata de 13 ani nu a folosit nimic altceva decat grupuri de cercuri, triunghiuri, puncte si stele. „ Tatal meu este triunghiul portocaliu, de el sunt apropiata cel mai mult, chiar daca el nu mai locuieste cu noi. Imi place s afac lucruri cu el. E mai dragut de cand nu mai locuieste cu mama. Eu ma cert mult cu mama si cu sora mea. Ne certam si ne incaieram tot timpul. Stam mereu una pe capul celeilalte. Uneori mi-ar placea sa evadez, familia mea ideala este floarea de aici. Eu sunt punctul portocaliu din mijloc.”
Toate aceste informatii ies la suprafata in timp ce copilul imi prezinta desenul si vorbeste despre ce a desenat.

Distribuie acest articol

Desenul la copii – Mihaela

Astazi am primit-o pe Mihaela, o fetita de 12 ani însotita de mama ei. Dupa câteva minute de inceput, ne-am apucat sa desenam.

Terapeut: Mihaela,te rog sa închizi ochii si sa intrii in spatiul tau interior. Observa cum arata lumea ta reprezentata în forme, linii, simboluri , nu în personaje din viata reala. Ce culori gasesti? Iar tu, tu unde te situezi in lumea ta de forme, linii si culori?”

Mihaela a desenat un romb verde (ea îmi spune ca semnifica natura), si mai multe cercuri concentrice. Conturul lor este negru, si au diferite dimensiuni, sunt rosii si portocalii, iar miezul lor este rosu- îmi spune ca semnifica nesiguranta. Apar apoi un triunghi mic verde (curajul), un triunghi mic negru (frica), o linie lunga in zig-zag (evenimentele din viata ei), doua linii in forma de valuri, unul negru, celalalt portocaliu deschis( viata de la scoala), tot doua linii in forma de valuri, unul negru, celalalt portocaliu inchis (neintelegerile cu oamenii si prietenele de la scoala) Desenul continu? cu un oval portocaliu (increderea) si o forma cu multe curbe in care se afla mai multe linii ondulate de diferite culori: cu verde deschis Mihaela deseneaza frica. Curajul este de culoare verde inchis, fericirea este de culoare rosie. Zvapaiala este desenata cu portocaliu ( ea semnifica propria persoana)
Mihaela: Aici este natura, copacii, iarba, aerul, totul. In natura ma simt cel mai bine. Cand ies afara, eu am o curte foarte mare, ma simt fericita.

Mihaela : Aici este natura, copacii, iarba, aerul, totul. In natura ma simt cel mai bine. Cand ies afara, eu am o curte foarte mare, ma simt fericita.
Terapeut: Poti sa-mi spui despre ce ai desenat aici (îi arat cercurile concentrice)?
M: Aici este nesiguranta mea! La scoala cand am de dat o teza sau o lucrare importanta, am asa mari emotii, incat daca am de ales intre raspunsul ”a” sau”b”, si stiu ca „a” este raspunsul corect, eu il aleg pe „b” ,fiindca ma simt foarte nesigura.
T: Fii conturul acesta negru. Ce poti sa-mi spui despre tine?
M: Eu sunt conturul negru si vreau sa opresc nesiguranta.
T: Urmatorul cerc ce semnifica?
M: Nesiguranta mai mare.
T: Si urmatorul?
M: Nesiguranta mai mare.
T : Si urmatorul?
M: Nesiguranta si mai mare.
T: Iar aici este miezul. Spune-mi despre acesta.
M: Aici totul se opreste. Totul pleaca de la conturul negru care vrea sa opreasca nesiguranta si se opreste aici in miez. Acum s-a oprit nesiguranta.
T: Cum a-i reusit sa faci asta?
M : Pai, atunci cand simt nesiguranta, ies afara, in natura, si ma simt mai linistita.
T: Dar daca esti in pat seara, inainte de culcare, este intunecat afara si nu poti iesi noaptea, ce faci?
M: Pai, am un coltisor al meu cu flori, unde am pus si o cutie , asa, peste dulap, si acolo este luminat de la becul de afara si am acolo coltisorul meu de natura. Il privesc si mai dispare teama.
T: Ai vrea sa dai glas partilor din tine reprezentate de cele doua tringhiuri , verde si negru, si sa creeze un dialog intre ele?
M: Da, eu sunt curajul, nici mare, nici mic, potrivit sunt; iar eu sunt frica „brrr”, acum nu mai este asa mare frica, in ultimele doua saptamani nu mi-a mai fost asa frica.
T: Ce ar vrea sa-i spuna curajul fricii?
M: Eu sunt aici si cu ajutorul increderii (ovalul portocaliu), tu vei fi tot mai mica.
T: Iar frica ce-i raspunde?
M: Sa stii ca si eu sunt aici, dar nu ma mai simt asa speriata. Ma simt mai mica si mi-e mai bine asa.
T: La ce se gandeste acum curajul?
M: Se gandeste ca el si increderea sunt cei mai buni prieteni si ca vor sa fie impreuna mereu.
T: Iar aici in imagine te-ai desenat pe tine. Poti sa te descrii ca sa te cunosc mai bine?
M: Eu sunt formata din curaj, frica, fericire adica energie multa si zvapaiala. Uneori la scoala ma abtin sa fiu fericita, ca sa nu fie prietenele mele invidioase pe mine.
T: Cand spui ca esti fericita, te referi la faptul ca esti energica?
M: Da! Foarte energica! Asa sunt in ultimele doua saptamani, fericita. Nu stiu de ce. Am reusit sa strang toti cei 17 colegi din clasa sa mergem cu biciletele si rolele, la plimbare. O sa-ti arat si poza cu noi toti.
T: Uite , aici, linia acesta portocalie, este zvapaiala. Cum este ea?
M: Este zapacita tare, pffff! Asa sunt eu! (Mihaela zâmbeste!)

Cu zâmbetul pe buze am încheiat discutiile despre desene. Am avut apoi o discutie cu Mihaela si mama ei despre sentimente si trairea lor, despre intensitatea emotiilor si cum ele ne pot agita sau relaxa. La final, le-am recomandat un exercitiu de relaxare pe care sa îl faca in fiecare seara, impreuna, inainte de culcare.

Distribuie acest articol

Desenul la copii – Mariana

Utilizarea desenului este foarte valoroasa in consilierea cu copiii; desenul le permite acestora sa isi exprime emotii neacceptabile social, sa-si dezvaluie dorinte, sa-si exploreze unele dintre cele mai adanci frici.

In unele momente ii rog pe copii sa creeze pe hartie propria lume folosind doar forme, linii, curbe, culori – fara nimic din realitate. As putea spune : ”inchide ochii si intra in spatiul personal. Vezi lumea ta – cum este ea pentru tine? Cum a-i infatisa-o pe hartie folosind doar linii drepte, curbe si forme? Gandeste-te la culorile din lumea ta. Cat spatiu ar ocupa pe hartia ta fiecare lucru? Unde te vei pune pe tine insati in imagine?

Mariana, in varsta de 13 ani a ocupat cu desenul ei doar jumatate din pagina, lasand cealalta jumatate goala.A folosit nuante pastel din mai multe culori, raspandite printre niste imagini desenate cu culoare inchisa. Creatia ei se compunea din imagini rotunde cu raze de soare, toate emotionante si dintr-un triunghi desenat cu negru si rosu intens, facut din carioca si asezat in centrul razelor de soare. M. si-a descris desenul spunand ca ea este in centrul formelor ei care reprezinta grijile sale, dezamagirile dar si lucrurile care o amuza si sentimentele sale de fericire. Grijile si dezamagirile sale erau desenate cu culori inchise.

Terapeut: Ai putea sa imi spui despre cateva dintre dezamagiri?
Mariana : Nu, as prefera sa nu fac asta acum, dar stiu ce sunt.
T : Te-a dezamagit vreunul dintre prietenii tai de care mi-ai vorbit data trecuta?
M : Pai….da. (Mariana a inceput atunci sa vorbeasca despre faptul ca a enervat-o unul dintre baietii din grupul de prieteni – a fost deranjata de ceva ce a spus el, dar a tinut pentru ea acest lucru. Ea si baiatul respectiv au discutat o vreme si a parut ca au incheiat problema).
T : Ai dori sa-i dai glas acelei parti din tine reprezentata de triunghiul cu negru si rosu si sa o pui sa vorbeasca cu celelalte parti ale tale?
M : Sigur. Sunt M. si sunt aici in mijlocul vostru, al tuturor. Uneori sunt in mijlocul grijilor si dezamagirilor si ma simt ingrozitor, iar alteori sunt in mijlocul lucrurilor distractive si fericite si ma simt bine.
T : Ce poti sa le spui grijilor si dezamagirilor tale?
M : Nu-mi place cand sunteti prin preajma. Nu vreau sa vorbesc despre voi. Mi-as dori sa nu fi venit niciodata aici. Dar sunteti aici uneori si nu va pot opri sa veniti. Dar nu trebuie sa vorbesc despre voi daca nu vreau asta!
T : Stiu ca te simti ingrozitor cand te gandesti la grijile si dezamagirile tale, M. Este in regula pentru mine daca nu vrei sa vorbesti despre ele acum, ca nu vrei sa faci asta. Sunt bucuroasa ca i-ai spus lui A.despre dezamagirea pe care ti-a provocat-o. Unde anume este ea in desenul tau?
M : Aici. (Taie o imagine cu un X mare si negru. O grija in minus acum.)
T: Ai dori acum sa fii o alta grija sau dezamagire si Sa o lasi sa vorbeasca?
M : Nu.
T : Bine. Ce poti sa le spui lucrurilor tale amuzante si sentimentelor de fericire?
M : Chiat imi place de voi. Imi place sa ma simt bine si imi place sa ma distrez. ( A se simti bine si a se distra erau experiente noi pentru M.)
T : Vad ca ai parte de multe momente din acestea in lumea ta.
M : Da! Obisnuiam sa ma simt groaznic tot timpul. Dar acum chiar ma distrez mult si ma simt foarte bine.
T : Ai vrea sa fii cateva dintre sentimentele si lucrurile fericite?
( M. povesteste cu draga inima despre cateva dintre lucrurile pe care ii place sa le faca si cum o fac acestea sa se simta.)
T : Exista si oameni aici ( aratand spre desenul ei), in lumea ta fericita?
M : Sigur ca da. Acesta este prietenul meu cel mai bun. Iar aici profesorul de care imi place foarte mult anul acesta. Aici este mama care nu mai tipa la mine atat de mult, aici e tata (tatal este alcoolic) care incearca din rasputeri sa faca lucrurile sa mearga, cum fac si eu, iar aici este sora mea care nu mai este chiar asa de razgaiata, si aici esti tu!
T : Ai vrea sa-mi spui despre partea goala din imaginea ta? ( Desenul sau era inghesuit tot intr-o singura parte a paginii)
M : Asta este pentru viata pe care mi-o voi face cand o sa cresc mare. Nu stiu ce o sa fie, asa ca nu am pus acolo nimic.
T : Este loc destul pentru tot felul de lucruri.
M : Exact!

Ma impresioneaza intotdeauna cat de frumos se lucreaza cu copiii, cat sunt ei de deschisi si sinceri si in cate moduri pot accesa lumea interioara, dezvaluind parti din ei care ii ajuta sa-si depaseasca dificultatile.

Distribuie acest articol
1 2 3