Exercitiu de constientizare a emotiilor si gandurilor

Pot vedea toate fatetele unor probleme sau vad doar “in nuante de alb-negru”, irational, in extreme, generalizez, dramatizez, exagerez o situatie?

Etichetez pe cineva sau o situatie, fara a gandi contextul si nuantele?

Ma observ des vorbind cu “trebuie sa”; ma blamez si blamez pe altii des?

Sunt mereu ingrijorat? Ma comport ca o victima, sunt perfectionist/a, hipercritic/a?

Am tendinta de a avea obiective irealiste? Am pretentii irealiste de la mine si de la altii?

Vreau ca toate lucrurile sa fie facute “perfect”?

Cat de bine imi cunosc si imi identific sentimentele si emotiile?

Fac diferenta intre emotiile adaptative (tensionare,tristete, preocupare, incordare, mahnire, suparare, neliniste, dezamagire, ingrijorare, anxietate minima, stare de deprimare minima) si emotiile dezadaptative ( anxietate, depresie, rusine, vinovatie, disperare, inspaimantare, panica, alarmare, deznadejde) ?

Cat de bine imi accept sentimentele pe care le-am simtit de-a lungul timpului : abandon, nesiguranta, gelozie, invidie, excludere, neputinta, privatiune, neglijare, vulnerabilitate, insatisfactie?

Stiu cand sunt adaptative emotiile pozitive (optimism, veselie, fericire, voiosie, multumire, satisfactie, incantare, entuziasm, jovialitate, dinamism) si cand nu sunt adaptative ?

Stiu sa diferentiez intre starile de : furie, tristete, teama?

Constientizez cand intru intr-o anumita stare?

Stiu sa observ sentimentele si emotiile celor apropiati? Ma pun in pielea lor?

Pot sa accept greselile mele si ale celor din jur?

Ce ma poate ajuta sa analizez o situatie in nuante diferite, rational, realist?

Imi fac un plan pentru a rezolva problemele sau sunt impulsiv/a?

Am timp sa vorbesc cu mine insumi? Sa imi tin un jurnal?

Stiu cum se simt cei apropiati in diferite situatii si cum ar reactiona ei?

Imi cunosc ritmul de lucru? Dar pe al celorlalti?

Imi constientizez limitele personale? Dar pe ale altora?

Stiu sa ma pun in pielea altora?

Atiu sa ma ascult si sa il ascult pe altul?

Cum reactioneaza ceilalti la comportamentul meu?

Ce sentimente si stari trezesc in ceilalti comportarea mea?

Sunt capabil/a sa ascult ceea ce spune celalalt fara sa il contrazic si sa-l critic?

Sunt capabil/a sa inteleg punctul de vedere al celuilalt, chiar daca suntem in contradictie de idei?

Cum ma descurc cand simt furie, frica, tristete?

Stiu cum reactionez la stres?

Cum abordez conflictele la locul de munca?

Cum ma descurc cand un apropiat se afla in dificultate (e stresat, tracasat, trist) ?

Am reusit in ultimul timp sa imi programez viata in asa fel incat sa nu ajung in situatii stresante? Daca nu, cum ar fi de dorit sa gandesc si apoi sa actionez pentru a rezolva situatiile de viata neprevazute cu minim de energie si cu maxim de eficienta?

La ce ma ajuta starea prin care trec la un moment dat? Ce rol are ea pentru mine? (oricat de ciudat ar parea, starile noastre ne ajuta sa ne constientizam problemele si sa ne schimbam pe noi insine)

Care sunt nevoile mele reale?

Ce as putea face sa reactionez mai adaptat intr-o anume situatie?

Imi imaginez mai multe metode de a rezolva o problema sau conflict? Care ar fi acelea?

Iata cateva dintre intrebarile care ne pot ajuta sa fim mai constienti de emotiile noastre, de gandurile si actiunile noastre.

Distribuie acest articol

Desenul la copii – Mariana

Utilizarea desenului este foarte valoroasa in consilierea cu copiii; desenul le permite acestora sa isi exprime emotii neacceptabile social, sa-si dezvaluie dorinte, sa-si exploreze unele dintre cele mai adanci frici.

In unele momente ii rog pe copii sa creeze pe hartie propria lume folosind doar forme, linii, curbe, culori – fara nimic din realitate. As putea spune : ”inchide ochii si intra in spatiul personal. Vezi lumea ta – cum este ea pentru tine? Cum a-i infatisa-o pe hartie folosind doar linii drepte, curbe si forme? Gandeste-te la culorile din lumea ta. Cat spatiu ar ocupa pe hartia ta fiecare lucru? Unde te vei pune pe tine insati in imagine?

Mariana, in varsta de 13 ani a ocupat cu desenul ei doar jumatate din pagina, lasand cealalta jumatate goala.A folosit nuante pastel din mai multe culori, raspandite printre niste imagini desenate cu culoare inchisa. Creatia ei se compunea din imagini rotunde cu raze de soare, toate emotionante si dintr-un triunghi desenat cu negru si rosu intens, facut din carioca si asezat in centrul razelor de soare. M. si-a descris desenul spunand ca ea este in centrul formelor ei care reprezinta grijile sale, dezamagirile dar si lucrurile care o amuza si sentimentele sale de fericire. Grijile si dezamagirile sale erau desenate cu culori inchise.

Terapeut: Ai putea sa imi spui despre cateva dintre dezamagiri?
Mariana : Nu, as prefera sa nu fac asta acum, dar stiu ce sunt.
T : Te-a dezamagit vreunul dintre prietenii tai de care mi-ai vorbit data trecuta?
M : Pai….da. (Mariana a inceput atunci sa vorbeasca despre faptul ca a enervat-o unul dintre baietii din grupul de prieteni – a fost deranjata de ceva ce a spus el, dar a tinut pentru ea acest lucru. Ea si baiatul respectiv au discutat o vreme si a parut ca au incheiat problema).
T : Ai dori sa-i dai glas acelei parti din tine reprezentata de triunghiul cu negru si rosu si sa o pui sa vorbeasca cu celelalte parti ale tale?
M : Sigur. Sunt M. si sunt aici in mijlocul vostru, al tuturor. Uneori sunt in mijlocul grijilor si dezamagirilor si ma simt ingrozitor, iar alteori sunt in mijlocul lucrurilor distractive si fericite si ma simt bine.
T : Ce poti sa le spui grijilor si dezamagirilor tale?
M : Nu-mi place cand sunteti prin preajma. Nu vreau sa vorbesc despre voi. Mi-as dori sa nu fi venit niciodata aici. Dar sunteti aici uneori si nu va pot opri sa veniti. Dar nu trebuie sa vorbesc despre voi daca nu vreau asta!
T : Stiu ca te simti ingrozitor cand te gandesti la grijile si dezamagirile tale, M. Este in regula pentru mine daca nu vrei sa vorbesti despre ele acum, ca nu vrei sa faci asta. Sunt bucuroasa ca i-ai spus lui A.despre dezamagirea pe care ti-a provocat-o. Unde anume este ea in desenul tau?
M : Aici. (Taie o imagine cu un X mare si negru. O grija in minus acum.)
T: Ai dori acum sa fii o alta grija sau dezamagire si Sa o lasi sa vorbeasca?
M : Nu.
T : Bine. Ce poti sa le spui lucrurilor tale amuzante si sentimentelor de fericire?
M : Chiat imi place de voi. Imi place sa ma simt bine si imi place sa ma distrez. ( A se simti bine si a se distra erau experiente noi pentru M.)
T : Vad ca ai parte de multe momente din acestea in lumea ta.
M : Da! Obisnuiam sa ma simt groaznic tot timpul. Dar acum chiar ma distrez mult si ma simt foarte bine.
T : Ai vrea sa fii cateva dintre sentimentele si lucrurile fericite?
( M. povesteste cu draga inima despre cateva dintre lucrurile pe care ii place sa le faca si cum o fac acestea sa se simta.)
T : Exista si oameni aici ( aratand spre desenul ei), in lumea ta fericita?
M : Sigur ca da. Acesta este prietenul meu cel mai bun. Iar aici profesorul de care imi place foarte mult anul acesta. Aici este mama care nu mai tipa la mine atat de mult, aici e tata (tatal este alcoolic) care incearca din rasputeri sa faca lucrurile sa mearga, cum fac si eu, iar aici este sora mea care nu mai este chiar asa de razgaiata, si aici esti tu!
T : Ai vrea sa-mi spui despre partea goala din imaginea ta? ( Desenul sau era inghesuit tot intr-o singura parte a paginii)
M : Asta este pentru viata pe care mi-o voi face cand o sa cresc mare. Nu stiu ce o sa fie, asa ca nu am pus acolo nimic.
T : Este loc destul pentru tot felul de lucruri.
M : Exact!

Ma impresioneaza intotdeauna cat de frumos se lucreaza cu copiii, cat sunt ei de deschisi si sinceri si in cate moduri pot accesa lumea interioara, dezvaluind parti din ei care ii ajuta sa-si depaseasca dificultatile.

Distribuie acest articol

Cateva metode spre implinire

Pe parcursul vietii putem invata noi modalitati de a ne simti mai impliniti, mai multumiti, de a fi fericiti. Poate sa schimbam strategii sau modalitati de a privi viata, pentru ca ne-am schimbat intre timp, iar acum nu ni se mai potriveste ce altcandva ni se potrivea.

Uneori ne putem intreba : „ce ma nemultumeste? Sunt sanatos/sanatoasa, am un copil minunat, am o sotie/un sot care ma iubeste, imi place la munca si consider ca este un loc de munca care mi se potriveste, am o casa asa cum imi place…si totusi ceva ma nemultumeste….ma enervez prea usor, ma simt descurajat tare dupa un esec profesional, ma cert cu copilul, ma simt agitat/a, uneori chiar parca imi scapa toate de sub control”. Si pentru unele persoane acesta este momentul cand aleg sa faca o schimbare in viata lor, ma refer la a fi mai atenti la ei insisi, la emotiile lor, comportamentele lor, gandurile lor. Unele persoane pot incepe prin a citi despre teme si subiecte care-i pot ajuta in schimbare, altii pot merge la psiholog/psihoterapeut, altii pot face cursuri de dezvoltare personala.

Insa oricare cale ai alege, cu siguranta vei reusi sa iti imbunatatesti viata, poate chiar sa iti schimbi stilul de viata sau sa adaptezi noilor cerinte din viata ta, strategii care ti se potrivesc cel mai bine acum.

In continuare am ales sa fac cateva propuneri :

1. Iti poti da seama ca mai degraba incepi cu elementele de baza si apoi cu profunzimile.
Mai intai fa-ti un program basic : mergi la culcare la o ora decenta, hraneste-te sanatos si cu masura, bea apa, fa miscare

2. Descopera-ti ritmul propriu si mergi in acest ritm (trezeste-te in ritmul tau, mananca in ritmul tau, mergi in ritmul tau, lucreaza in ritmul tau). Observa-te. Daca te observi agitat, nelinistit, revino la ritmul tau. Daca observi ceva ce iti atrage atentia, iti poti nota acest lucru. Ori il poti discuta cu psihologul, ori daca te afli singur pe acest drum, vei putea sa compari ce ai notat la inceput cu ce ai notat apoi.

3. Gandeste pozitiv, elimina din vocabular cuvintele negative, observa-ti gandurile negative si inlocuieste-le cu ganduri alternative pozitive

4. Exerseaza calitatile pe care vrei sa ti le dezvolti ori de cate ori ai ocazia ( de exemplu daca vrei sa fii un mai bun ascultator, cand cineva ti se adreseaza cu intentia de a se confesa-asculta-l cu toata atentia ta chiar daca esti grabit sau nu ai neaparat dispozitia de a asculta)

5. Fa fapte bune, daca te simti suparat/a pe cineva, fa ceva dragut pentru acea persoana si sigur sentimentele ti se vor mai imblanzi

6. Exprima-ti emotiile, nu uita regula de baza – exprima-ti emotiile fara a-ti face rau tie sau altora

7. Lasa-te provocat de viata, provocarea si noutatea sunt elemente cheie ale fericirii. Creierul este stimulat prin surprindere, iar tratarea cu succes a unei situatii neasteptate ofera un sentiment puternic de satisfactie. Oamenii care fac lucruri noi sunt mai fericiti decât cei care se tin de activitati familiare pe care deja le fac bine.

8. Cauta modalitati de a cheltui banii prin moduri care te ajuta sa ramai in contact cu prietenii sau familia, promoveaza-ti sanatatea.

9. Nu exagera cu analiza. Exista doua tipuri de factori de decizie. Satisfacatorii, cei care iau o decizie odata ce criteriile lor sunt indeplinite. Când gasesc hotelul sau sosul de paste care are calitatile pe care le doresc, sunt multumiti. Maximizatorii, cei care doresc sa ia cea mai buna decizie posibila. Chiar daca vad o bicicleta sau un rucsac care îndeplineste cerintele lor, ei nu pot lua o decizie pâna când nu au examinat fiecare optiune. Satisfacatorii tind sa fie mai fericiti decât maximizatorii. Maximizatorii au nevoie de mai mult timp si de energie pentru a lua decizii si sunt adesea îngrijorati de alegerile lor. Uneori destul de bun este destul de bun.

10. Practica meditatia, relaxarea, pastreaza contactul cu natura, intra in contact zilnic cu corpul tau prin observarea respiratiei.

Distribuie acest articol