Anxietatea

Tulburarea de anxietate generalizata se caracterizeaza prin teama prelungita si exagerata care adesea nu detine o sursa specifica de declansare.

Pacientii cu aceasta tulburare sustin ca se confrunta constant cu sentimente de ingrijorare, neliniste si agitatie. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu aceasta tulburare, trebuie sa manifeste simptomele prezentate mai sus cel putin 6 luni.

Potrivit datelor statistice, aceasta tulburare apare mai ales in randul persoanelor de sex feminin. Adesea, tulburarea de anxietatea apare concomitent cu alte probleme, cum ar fi: depresia sau abuzul de substante sau alcool.

De asemenea, exista unele dovezi stiintifice potrivit carora genetica favorizeaza dezvoltarea tulburarii de anxietate. Conditii medicale, cum ar fi hipotiroidismul, si stresul pot determina aparitia acestei tulburari.

Simptome

– teama excesiva;
– palpitatii;
– tulburari de somn, in special insomnie;
– ameteli;
– dureri de cap (cefalee);
– senzatie de lesin;
– tensiune musculara;
– senzatie de sufocare;
– tahipnee (dificultati in respiratie);
– tremor;
– stari de greata;
– transpiratia excesiva.

Terapie

1. Terapia cognitiv-comportamentala este, adesea, cel mai eficient tratament. Aceasta terapie consta in schimbarea modului de gandire, a comportamentului disruptiv, si a reactiilor care apar sub influenta stresului.

2. Tehnicile de relaxare contribuie la ameliorarea acestei tulburari.

3. Tratament medicamentos (anxiolitice/antidepresive); acest tip de tratament este administrat concomitent cu sedintele de terapie cognitiv-comportamentala.

Pentru a va elibera de anxietate este obligatoriu sa urmati un program de terapie cognitiv-comportamentala, care consta din tehnici de desensibilizare si de modificare a stilului de gandire.

Cu alte cuvinte, trebuie sa faceti acele lucruri pe care doriti sa le faceti pentru a nu va mai teme de ele, dar sub indrumarea unui psiholog specializat conform unui plan de terapie.

Programele de combatere a fricii se invata impreuna cu psihologul si trebuie aplicate la situatiile de viata. In acelasi timp trebuie sa va modificati stilul de viata, invatand sa traiti cu fricile pe care le aveti sau sa va eliberati complet de ele.

Distribuie acest articol

Migrena – Informatii pentru pacienti

Ce este migrena ?

Migrena este tipul de durere de cap cel mai frecvent intalnita, care afecteaza calitatea vietii. In general, durerea este resimtita pe o jumatate a capului si este insotita de un caracter pulsatil si de alte manifestari ca: sensibilitate la lumina sau zgomot, greata. Migrena apare de obicei in intervalul de varsta cuprins intre 25 si 55 de ani, iar femeile sunt cel mai frecvent afectate. In unele situatii, migrena apare ca o afectiune incapacitanta si poate fi insotita de performante scazute in munca, absenteism si poate duce la o deteriorare a vietii cotidiene. Din fericire, migrena poate fi tinuta sub control cu succes prin tratament adecvat.

Cum apare migrena dureroasa ?

Mecanismul si cauzele migrenei nu au fost descoperite in totalitate. In general, se considera ca in timpul migrenei, creierul sufera modificari temporare in functionarea neuronilor (celulele sistemului nervos), care se presupune ca ar activa o serie de procese care intr-un final conduc la aparitia durerii. Unul dintre cei mai importanti facori care conduc la aceasta afectiune este ereditatea: mai mult de 50% din pacientii care sufera de migrena au aceasta afectiune in istoricul medical al familiei.

Care sunt caracteristicile migrenei ?

Cu cateva ore inaintea instalarii unui atac migrenos, pot aparea manifestari nespecifice precum incapacitatea de a se odihni, oboseala, anxietate, cascat indelungat, pofta de mancare neobisnuita etc. Mai tarziu apare si durerea, afectand de cele mai multe ori numai o parte a capului ( durere unilaterala), putand totusi fi si bilaterala. Durerea pesista intre 4 si 72 de ore, este pulsatila si este insotita de sensibilitate la lumina sau zgomot, greata si varsaturi. Intensitatea durerii creste de la moderat la sever si se acutizeaza in cazul efortului fizic, afectand astfel activitatile cotidiene.

In mod normal, pacientul care sufera de migrena va incerca sa se odihneasca intr-un mediu linistit si intunecat in dorinta de a invinge atacul migrenos. Durerea poate fi precedata sau insotita de un numar de manifestari tipice cunoscute si sub numele de aura.

Dupa disparitia durerii, printre simptomele comune se pot enumera oboseala, iritabilitatea, dificultatea de concentrare, senzatia de slabiciune si pierderea apetitului.

Care sunt factorii declansatori ai migrenei ?

Cei care sufera de migrene raporteaza durerea ca aparand deseori dupa consumul unui anumit aliment sau dupa un somn scurt. Acest fapt sugereaza ca factorii declansatori ai migrenei sunt comuni mai multor pacienti. Cel mai comun factor declansator este consumul de alcool si alimente precum ciocolata, branza sau conservantii chimici.

Printre alti factori declansatori enumeram : stresul, oboseala, tulburari ale somnului, perioade lungi de post, modificari meteorologice, anumite mirosuri, anumite medicamente, etc. Este important sa identificam acesti factori pentru a stabili o schema de tratament corecta.

Cum poate fi tratata migrena ?

Migrena este o afectiune care influenteaza calitatea vietii. Insa, cu un tratament corespunzator, migrena poate fi tinuta sub control.

Tratamentul migrenei poate fi atat medicamentos, cat si non-medicamentos. Tratamentul non-medicamentos presupune identificarea factorilor declansatori si evitarea acestora in viata cotidiana pe cat este cu putinta, iar prin psihoterapie puteti invata strategii benefice pentru a face fata dispozitiei anxioase si durerilor produse de migrena. In tratarea acestei afectiuni va recomand psihoterapie (psihoterapie integrativa, psihoterapie cognitiv- comportamentala, psihoterapie ericksoniana, psihoterapie psihodinamica, alte forme de psihoterapie), acupunctura si presopunctura, aromaterapie, tratamente alternative. Recomandarile includ : mentinerea unui program de odihna regulat (somnul odihnitor, bun pentru organism este de la 22.00-6.00), respectarea numarului de mese ale zilei, meditatie, tehnici de relaxare, exercitiile fizice, in special mersul pe jos, yoga, Pilates.

Tratamentul medicamentos presupune obtinerea controlului imediat asupra atacurilor dureroase si prevenirea acestora, concentrandu-se pe reducerea frecventei si a severitatii atacurilor, intensitatea si impactul asupra calitatii vietii pacientului. De exemplu, daca atacurile sunt foarte frecvente si incapacitante, va fi preferat tratamentul preventiv. In cazul atacurilor rare, tratamentul aplicat la aparitia atacurilor este de ajuns. Medicamentele utilizate in mod obisnuit includ analgezicele comune, medicamentele care actioneaza specific asupra migrenei si altele care ajuta la prevenirea aparitiei atacurilor dureroase sau atenueaza manifestarile asociate.

Recomandari pentru pacientii cu migrena :

Psihoterapia cognitiv comportamentala este utila pacientilor pentru a invata si aplica metode de gestionare a stresului, desigur tehnicile de relaxare si exercitiile de respiratie le puteti deprinde si exersa cu psihologul dumneavoastra in cabinet si apoi le puteti aplica singur acasa.

Exercitiile fizice, yoga, pilates sunt activitati care pot reduce numarul si severitatea atacurilor migrenoase.

Tinanaad o evidenta a factorilor care contribuie la declansarea atacurilor, veti putea sa stabiliti o strategie proprie de prevenire a acestora.

Adaptandu-va stilul de viata (inclusiv dieta), cu mese regulate in fiecare zi si asigurandu-va o hidratare corespunzatoare, contribuiti la prevenirea aparitiei migrenei.

Persoanelor ce sufera de obezitate le este recomandat sa urmeze si un program de slabire pentru a preveni aparitia migrenei.

 

NU UITATI !

MIGRENA :

  • este o afectiune foarte des intalnita
  • are un impact semnificativ asupra calitatii vietii
  • afecteaza in general doar o jumatate a capului (unilaterala) si este pulsatila
  • este insotita de greata, voma si sensibilitate la zgomot sau lumina
  • poate fi precedata sau insotita de manifestari vizuale sau senzoriale cunoscute sub denumirea de aura
  • cu tratament adecvat, durerea cauzata de migrena poate fi tinuta sub control
Distribuie acest articol

Despre cancer

Pentru pacient sau rudele sale, aflarea diagnosticului de cancer este un moment traumatizant. Este ca si cum totul s-ar sfarsi si nimic nu mai e ca inainte. Treptat, depasind socul, pacientul ia o decizie : va fi increzator si va lupta cu boala sau va alege depresia, retragerea, demisia in fata unei astfel de provocari.

Multi nu au insa ocazia sa ia o decizie pentru ca nu afla niciodata diagnosticul. In incercarea de a-i proteja, rudele solicita medicilor sa ascunda adevaratul diagnostic. Astfel pacientul ajunge sa suporte boala, efectele secundare ale tratamentelor al caror scop nu-l stie, incertitudinea si suspiciunea permanenta ca sfarsitul ii este aproape.

Sprijinul unui psiholog clinician poate fi uril medicului care trebuie sa fie pregatit sa faca fata reactiei pacientului, care poate fi foarte diferita, de la soc, frica, anxietate, tristete, manie, revolta, rusine, vina, pana la acceptarea diagnosticului, provocare, antrenare in lupta. Acestea din urma pot aparea dupa momentul initial de soc.

Psihologul clinician  realizeaza diagnosticul in evaluarea clinica, evalueaza severitatea bolii, pune diagnostic psihologic care vizeaza starea emotionala si personalitatea pacientului.

Ne propunem un  tratament psihologic privind castigarea unei autonomii a pacientului, invatarea despre sine, adaptarea psihologica la eventualele mutilari, imbunatatirea relatiilor interpersonale. Psihologul clinician care asigura consiliere si suport bolnavului si familiei il poate ajuta pe acesta sa-si modifice stilul de viata, principiile. Bolnavul poate fi invatat sa-si gestioneze timpul, viata, sa recapete controlul pierdut din cauza tratamentelor, a efectelor secundare ale medicamentelor.

Cele mai multe medicamente au ca efecte secundare stari confuzionale, depresii severe, anxietate, inapetenta, lipsa fortei fizice, cefalee (dureri de cap), greturi, modificari de dispozitie, alterarea starilor de constienta, etc. Sprijinul psihologului poate ajuta la ameliorarea starii generale.

Se cere si implicarea familiei, aceasta constituind un alt obiectiv important al tratamentului – incurajarea celor din jur in sensul oferiri  suportului emotional de care pacientul are nevoie. Membrii familiei trebuie instruiti cu privire la reactiile date de boala canceroasa pentru a sti cum sa se comporte.

Este bine sa se tina cont de cateva aspecte importante si anume de doliul dupa eul pierdut ( este fireasca o perioada de tristete ce face trecerea spre un nou tip de viata), pierderea controlului, viitorul nesigur, durerea ( se pot folosi metode de distragere, de relaxare,reducerea durerii prin asigurarea de suport), cura e mai grea decat boala ( pacientii sunt coplesiti de efecte secundare, doresc sa renunte si au nevoie de support psihologic).

Cancerul poate determina si tulburari precum : anxietatea, depresie, stress post-traumatic, abuzul de substante, etc.

Anxietatea poate sa fie o stare permanenta pe care pacientul o resimte in timpul investigatiilor, comunicarii diagnosticului, tratamentului si controalelor.

Anxietatea creste cu cat boala canceroasa evolueaza si tratamentul este mai agresiv. In acelasi timp insa poate fi doar o parte normala a adaptarii la boala.

Uneori anxietatea poate motiva pacientul sa faca pasi spre eliminarea acestei frici prin obtinerea de informatii prin angajarea in tratament.

Insa si cei care au experimentat anxietatea  inainte de diagnosticare pot ajunge la atacuri de panica. Anxitatea este cu atat mai mult intalnita la pacientii care intampina dificultati in comunicarea cu familia.

Educatia nu trebuie sa lipseasca , bolnavul de cancer cat si familia au nevoie sa fie informati despre ce va urma.

Pe langa aspectele strict medicale pot fi identificate si erorile de gandire, distorsiunile cognitive, suprageneralizari( pacientii spun ca nu mai pot functiona), personalizarea/supraestimarea relatiei dintre propria persoana si evenimentul dramatic “sunt o persoana slaba”, perceperea bolii ca pe o pedeapsa, gandirea ilogica “am cancer, nu am nici o sansa”.

Este extrem de importanta incurajarea spiritului de lupta, psihologul va stimula dorinta de a invata despre boala si de a participa la tratament ( aceasta se poate realize prin psihoterapie pentru tulburari de adaptare, terapie cognitiv-comportamentala, terapie sugestiva)

Un semn bun este atunci cand bolnavul dupa ce afla diagnosticul, dupa ce isi recapata increderea in sine si propriul destin, dupa ce trece de hoas incepe sa-si puna in ordine probleme mereu amanate. Este o orientare spre viata, aici poate fi ajutat si de sedinte de psihoterapie unde poate merge insotit de partener. Acesta din urma poate intelege ce simte bolnavul, iar exprimarea trairilor ambilor parteneri creste coeziunea cuplului.

Se poate incerca si terapia de grup in care sunt inclusi si “invingatorii”, cei care au luptat cu boala si au reusit sa se reface. Desintele de psihoterapie pot deasemenea sa scada anxietatea cauzata de spitalizare, tratamente lungi si dureroase, efecte secundare ( caderea parului, greturi, etc). De astfel de sedinte pot beneficia si cei care au invins cancerul pentru ca cei mai multi raman cu frica recidivei.


 

 

Distribuie acest articol