Epilepsia – informatii pentru pacienti
Ce este epilepsia ?
Epilepsia este o afectiune cronica caracterizata prin prezenta crizelor convulsive. Aparitia unei singure crize convulsive nu este suficienta pentru a diagnostica epilepsia, diagnosticarea necesitand doua sau mai multe crize.
Epilepsia este o afectiune destul de raspandita, estimarile aratand ca aceasta afecteaza 1% din totalul populatiei. Epilepsia apare in principal in primul an de viata, insa incidenta creste la persoanele cu varsta peste 60 de ani.
Este bine de stiut ca pacientii epileptici nu sunt diferiti de ceilalti oameni, aceasta afectiune nefiind un indicator al unei inteligente scazute sau al unei boli psihice. Cand epilepsia este tratata corespunzator este posibila mentinerea unei bune calitati a vietii.
Care sunt factorii care duc la aparitia epilepsiei ?
In mod normal, celulele sistemului nervos (celule nervoase sau neuroni) comunica intre ele prin impulsuri electrice care fac posibila indeplinirea tuturor functiilor acestui sistem, cum ar fi controlul miscarilor, perceptia senzatiilor, gandirea, etc. In epilepsie, au loc descarcari electrice anormale ale unui grup de neuroni care pot afecta partial sau in totalitate creierul, determinand aparitia manifestarilor epileptice cum sunt crizele convulsive.
In majoritatea cazurilor nu este posibila aflarea cauzei acestor descarcari, prin urmare aceasta forma de epilepsie este denumita primara sau idiopatica. In rest cauzele crizelor se pot datora unor factori ereditari sau afectiuni care apar in timpul nasterii, traumatisme craniene, infectii ale sistemului nervos, intoxicatii, tumori, boli cerebrovasculare sau degenerative cum ar fi boala Alzheimer.
Cum se manifesta o criza convulsiva ?
Sunt foarte multe tipuri de crize convulsive, iar unele dintre ele pot fi greu de identificat, putand sa dureze de la cateva secunde pana la cateva minute. Crizele sunt tranzitorii, bine delimitate in timp, cu o durata foarte clara. O criza poate fi insotita de : pierderea constientei, contracturi violente ale intregului corp, confuzie temporara, privire fixa ( cunoscuta si sub numele de criza epileptica de tip absenta), manifestari senzoriale si psihologice.
Tipurile de crize convulsive
Crizele convulsive sunt considerate partiale cand implica doar o parte a creierului. Acestea nu afecteaza gradul de constienta si se pot manifesta prin spasme intr-o anumita parte a corpului (de exemplu picior sau brat), dereglari senzoriale, deteriorarea vazului sau a vorbirii sau dereglari psihologice cum ar fi senzatia de deja-vu – iluzia amintirii unui eveniment care are loc pentru prima data, etc.
Crizele convulsive generalizate afecteaza intregul creier si prin urmare si gradul de constienta. Crizele tonico-clonice generalizate sunt cele mai des intalnite; acestea fiind caracterizate prin pierderea constientei urmate de caderea persoanei si contracturi ale intregului corp.
Mai mult, crizele pot fi insotite de muscarea limbii sau de pierderea controlului asupra sfincterelor (urinarea sau defecarea involuntara). Odata ce criza inceteaza, persoana isi recupereaza constienta, mentinandu-se insa o stare confuzionala. In unele cazuri, pacientul doarme o perioada de timp inainte de a-si reveni, fara ca apoi sa-si aminteasca ceva din cele intamplate.
Un alt tip de criza generalizata este criza epileptica de tip absenta, pe parcursul careia pacientul priveste in gol timp de cateva secunde, fara sa se miste.
Un ultim tip de criza epileptica este criza epileptica complexa partiala, care se caracterizeaza prin deconectarea de la mediul inconjurator, indiferenta, miscari subtile ale fetei, bratelor sau picioarelor (mestecatul, inghititul, scarpinatul sau mangaierea propriilor haine ca si cum pacientul ar cauta ceva).
Cum este diagnosticata epilepsia ?
Este recomandat ca evaluarea si tinerea sub observatie a bolii sa fie facute de catre un neurolog.
Diagnosticarea se bazeaza in principal pe istoricul medical al pacientului si pe informatiile furnizate de catre cei care au asistat la crizele convulsive ale acestuia, avand in vedere ca pacientul nu isi va aminti intotdeauna ce s-a intamplat.
Analizele complementare ajuta la identificarea cauzelor si tipului de criza convulsiva. Aceste analize includ electroencefalograma, analize de laborator, teste imagistice cum sunt tomografia computerizata si rezonanta magnetica.
Cum se trateaza epilepsia ?
Epilepsia se trateaza in principal prin tratament medicamentos. Exista o gama larga de medicamente caracteristice, schema fiind stabilita in functie de varsta, sexul, conditiile concomitente, tipul crizelor convulsive ale pacientului. Atunci cand medicatia nu reuseste sa tina sub control in mod adecvat crizele convulsive, se apeleaza la alte tratamente care includ implantarea unui dispozitiv de stimulare a nervului, unele diete adecvate si, in unele cazuri, interventii chirurgicale neurologice.
Masuri care trebuie luate in cazul unei crize convulsive :
1. In primul rand este foarte important sa va pastrati calmul.
2. Este important ca pacientul sa nu fie miscat; indepartati orice obiect care l-ar putea rani.
3. Largiti imbracamintea stramta, in special in zona gatului.
4. Intoarceti pacientul pe o parte pentru a facilita scurgerea lichidului din gura fara a obstructiona respiratia.
5. Nu introduceti nici un obiect in gura pacientului si nu il fortati sa o deschida. In ciuda ideilor preconcepute, pacientul nu isi va inghiti limba in timpul crizei.
6. Evitati sa tineti pacientul intins pe burta sau sa-i administrati medicamente pe cale orala.
7. Ramaneti cu pacientul pana ce criza ia sfarsit in mod natural si dati-i voie sa se odihneasca sau sa doarma daca isi doreste acest lucru.
Prevenirea riscurilor
Daca suferiti de epilepsie, trebuie sa stiti ca exista cateva sfaturi de care trebuie sa tineti cont pentru a preveni riscurile aferente. Riscurile depind de tipul de epilepsie de care suferiti.
Printre masurile de siguranta de trebuie luate la domiciliu se afla asigurarea zonei de gatit, securizarea in caz de incendiu, asigurarea zonei de baie. Daca locuiti singur, ar fi util sa va instalati un sistem de alarma pentru a putea primi ajutor din afara. In afara locuintei, masurile de siguranta pot include atentia in desfasurarea unor activitai precum mersul pe bicicleta sau inotul.
Cea mai buna cale de a reduce riscul crizelor convulsive este tinerea sub control a acestora sau scaderea frecventei lor. Pentru cei mai multi oameni, acest lucru depinde de urmarea unui tratament medicamentos antiepileptic.
Medicul va fi in stare sa va raspunda tuturor intrebarilor pe care le-ati putea avea despre boala si tratamentul acesteia.
Daca intampinati probleme legate de performanta memoriei, puteti apela la psihologul dumneavoastra sa va faca o testare de memorie pentru a identifica cat de acuta este tulburare de memorie aparuta.
De asemenea, puteti intampina probleme legate de tulburari ale atentiei cum ar fi lipsa de concentrare, tulburari de comportament cum ar fi stari anxioase manifestate prin agitatie nervoasa, neliniste, ingrijorare excesiva sau dispozitie depresiva, trista.
In oricare dintre aceste cazuri, apelati cu incredere la un psiholog clinician pentru ca impreuna cu acesta sa gestionati cat mai sanatos viata dumneavoastra.
